Recomandările WWF România pentru Planul National de Redresare și Rezilientă (PNRR)

Conservarea biodiversității trebuie să facă parte din redresarea economică post-Covid, în special prin refacerea ecosistemelor și a serviciilor acestora de care depind economia, hrana și sănătatea noastră și prin implementarea principiului taxonomiei UE de a nu investi în proiecte care afectează semnificativ mediul, astfel cum precizează Comunicarea Comisiei[1] și cum WWF atenționa în Recomandările din luna iunie a acestui an[2].

Organizația Internațională a Muncii și OCDE au subliniat recent efectele semnificative din punctul de vedere al creării de noi locuri de muncă pe care renaturarea le poate avea asupra economiei (de ex. refacerea turbăriilor, a zonelor umede sau a pădurilor)[3][4] . În plus, ecosistemele refăcute pot oferi societății beneficii masive de lungă durată. Acestea sunt esențiale pentru atingerea obiectivelor climatice de la Paris, deoarece contribuie la depozitarea carbonului ca biomasă sau în sol, rețin apa necesară de urgență și servesc drept adăpost pentru viețile umane și infrastructură, împotriva dezastrelor naturale din ce în ce mai frecvente. Astfel, Planul Național de Redresare și Reziliență(denumit în continuare PNRR/Plan) ar trebui să includă investiții semnificative în economia verde care pot crea un număr mare de locuri de muncă.

În acest sens, subliniem faptul că deși investițiile pentru reîmpăduriri prevăzute în actuala structură a planului sunt de apreciat, acestea nu sunt suficiente. În urma unor studii realizate împreună cu Ernst&young[5], dorim să venim în sprijinul Guvernului cu exemple de investiții în refacerea ecosistemelor de apă dulce care ar aduce o valoare adăugată importantă Planului. Costul inundațiilor va crește în următoarele decenii ca urmare a schimbărilor climatice. Renaturarea cursurilor de apă poate răspunde atât obiectivelor privind biodiversitatea, cât și obiectivelor de prevenire a inundațiilor. În plus, o astfel de investiție poate fi înglobată în programe de regenerare urbană prin transformarea râurilor în puncte de interes social și economic.

În ceea ce privește includerea în plan a unor investiții de infrastructură foarte controversate (ex. sectorul hidroenergetic, regularizarea unor sectoare de râuri sau torenți), solicităm eliminarea acestora și redirecționarea fondurilor UE către investiții necesare tranziției către o economie sustenabilă, care nu creează un impact negativ semnificativ asupra biodiversității. Gestionarea riscurilor aferente fenomenelor meteo extreme ar trebui să vizeze o abordare diversă, integrată și cuprinzătoare, cu accent pe soluțiile bazate pe natură. Acest lucru poate ajuta România să treacă de la simpla reacție la aceste fenomene, la construirea unei „societăți reziliente”.

Viitorul PNRR trebuie să conțină și măsuri de reformă reală în privința guvernării și managementului ariilor naturale protejate, dublate de finanțări corespunzătoare. Mai mult, exemple de măsuri[7] care ar avea impact pozitiv și care nu se regăsesc în plan sunt: dezvoltarea infrastructurii zonelor de conservare a naturii (pentru a sprijini utilizarea recreativă și turismul), reabilitarea și refacerea habitatelor, inclusiv măsurile de refacere a calității apelor, sau soluții bazate pe natură pentru utilizarea resurselor naturale și gestionarea apei.

Subliniem totodată importanța asigurării complementarității cu prioritățile identificate prin Acordul de Parteneriat și Programele Operaționale pentru 2021-2027, precum și Planul Național Strategic pentru Politica Agricolă Comună (PNS). Un exemplu de complementaritate ar putea fi implementarea infrastructurii verzi/ soluțiilor bazate pe natură în cadrul investițiilor în infrastructura de transport sau investițiilor pentru managementul riscului la inundații.  În cazul managementului riscurilor, viitorul PODD[8] poate asigura finanțarea infrastructurii verzi/ soluțiilor bazate pe natură, PNS – compensații pentru proprietarii de terenuri/ fermieri și măsuri de investiții, iar PNRR, în mod complementar, ar putea susține dezvoltarea unor soluții inovatoare, precum cercetarea-dezvoltarea, planificarea și implementarea de măsuri bazate pe natură, dar și sprijinirea alternativelor de dezvoltare socio-economică din perspectiva acestei noi abordări.

În ceea ce privește procesul de luare a deciziilor în scopul elaborării planului, regretăm că acest document a fost elaborat în spatele ușilor închise, fără niciun fel de consultare cu societatea civilă, încălcându-se astfel principiile de transparență decizională, aplicate de altfel cu succes în procesul de pregătire a viitoarelor programe operaționale care se derulează în paralel. Organizația noastră a contactat Ministerul Fondurilor Europene solicitând o întâlnire pentru a discuta propuneri concrete de investiții durabile, încă din luna mai 2020. În septembrie, Comisia solicita statelor membre să inițieze cât mai curând posibil un dialog politic amplu, care să includă partenerii sociali și toate celelalte părți interesate relevante pentru a-și pregăti planurile de redresare și reziliență. România a dat curs acestei recomandări abia la finalul lunii noiembrie prin publicarea unui calendar de dezbateri publice pentru perioada 8-17 decembrie, când prima versiune a planului era deja elaborată. Ulterior, dată fiind situația politică generată de alegeri, programul de dezbateri a fost decalat pentru o periodă nepotrivită, între Crăciun și Anul Nou (26-31 decembrie), când mulți și-au programat deja zile libere. Solicităm în acest sens, în măsura în care este posibil, reprogramarea acestor dezbateri publice pentru prima parte a lunii ianuarie a anului 2021, permițând astfel o consultare publică corespunzătoare, care respectă recomandările UE.

Cu toate acestea, sperăm ca cel puțin în această fază, observațiile noastre să fie analizate și luate în considerare în următoarea versiune a planului. Găsiți în documentul de mai jos observațiile noastre punctuale.


[1] https://ec.europa.eu/info/business-economy-euro/banking-and-finance/sustainable-finance/eu-taxonomy-sustainable-activities_ro

[2] https://wwf.ro/app/uploads/2020/11/wwf-brosura-rezilienta-web.pdf

[3] https://www.ilo.org/employment/units/emp-invest/rural-urban-job-creation/WCMS_757823/lang–en/index.htm

[4]http://www.oecd.org/coronavirus/policy-responses/biodiversity-and-the-economic-response-to-covid-19-ensuring-a-green-and-resilient-recovery-d98b5a09/

[5] https://wwf.ro/planeta-noastra/relansare-economica-ecologica/

[6] AP 4 are absorbția cea mai scăzută dintre toate axele, doar 66%

[7] https://wwf.ro/planeta-noastra/relansare-economica-ecologica/

[8] Programul Operațional Dezvoltare Durabilă

[9] Programul Operațional Transport

[10] Programul Operațional Regional

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top