PNRR

Vestea bună: pădurile primesc bani pentru reformă. Vestea proastă: nu avem reforma

Guvernul a discutat ieri, pentru a doua oară, detaliile Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin care propune investiții de circa 40 de miliarde de euro, cu o treime mai mult decât fondurile europene alocate pentru România. Vestea bună este că pădurilor și ariilor naturale protejate li se alocă o sumă record de 1,5 miliarde de euro. Vestea proastă e că aceste fonduri riscă să fie risipite fără finalitate, căci în domeniul pădurilor nu există, în acest moment, un plan de reformă.

În fiecare an, România ar trebui să realizeze Planul Național de Reformă, care să includă sectorul forestier între reformele sale structurale-cheie și să identifice nevoile concrete anuale, pentru care să aloce ulterior fonduri pentru implementare. Cel mai recent plan a fost însă făcut în aprilie 2020, iar pentru anul acesta planul nu a fost încă realizat. Cum poate Guvernul, în acest caz, să decidă direcțiile în care vrea să investească banii europeni alocați pentru reforme dacă nu ș-a asumat încă  reformele pe care dorește să le implementeze?

 „În acest moment, PNRR este o listă de dorințe. Pentru a avea consistență ne trebuie un plan de reformă, fișele detaliate pentru a se înțelege cum sunt alocate concret fondurile și care sunt indicatorii de rezultat. La Comisia Europeană trebuie să mergem cu pașii concreți și cu finalitatea preconizată pentru fiecare reformă și investiție, dacă dorim ca intervențiile pentru păduri propuse în PNRR să fie agreate.” – Antoanela Costea, manager de proiect pentru păduri și arii protejate la WWF România.

Este momentul ca Guvernul să își asume o Politică Forestieră Națională care să includă reformele și  direcțiile strategice ce au rezultat anul trecut în urma procesului de consultare publică desfășurat sub coordonarea mediului academic.

PNRR 2

Context:

Ca să ajute țările membre să-și revină după pierderile generate de pandemia COVID 19, Comisia Europeană a creat Mecanismul de Redresare și Reziliență, prin care le pune la dispoziție 672,5 miliarde de euro sub forma unor împrumuturi și granturi. Fiecare țară trebuie acum să-și contureze propriul Plan Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care să arate concret modul în care intenționează să investească aceste fonduri până în anul 2026. În mai, statele membre vor începe negocierile cu Comisia Europeană în legătură cu aceste documente.

Propunerile WWF în PNRR

În noiembrie 2020, prima propunere a României pentru implementarea Mecanismului UE de redresare și reziliență, ce ar trebui să fie prin excelență un suport bugetar pentru reforme, a fost un eșec. Aceasta a fost criticată și de oficialii de la Bruxelles tocmai pentru lipsa unor reforme reale, inclusiv în domeniul protecției mediului, respectiv conservarea biodiversității și gestionarea durabilă a pădurilor.

În martie anul acesta, în urma unor consultări publice, Guvernul a propus o nouă variantă redenumită a PNRR, care a fost discutată de două ori în cadrul executivului.

Ne bucurăm să vedem că au fost incluse multe dintre propunerile inițiate de WWF pentru combaterea tăierilor ilegale și conservarea biodiversității:

  • Mijloace digitale de supraveghere și control a activităților ilegale din păduri, în special a tăierilor ilegale de arbori;
  • Investiții în depozite și facilități de sortare primară pentru valorificarea superioară a lemnului, inclusiv prin tranziția de la sistemul de vânzare “pe picior” la vânzarea din depozite;
  • Dezvoltarea de coridoare ecologice, reconstrucții ecologice ale habitatelor și conservarea speciilor;
  • Identificarea zonelor potențiale de protecție strictă în  habitate naturale terestre și  marine, în vederea punerii în aplicare a Strategiei UE privind biodiversitatea pentru 2030.

Chiar dacă sună frumos, consistența și eficiența acestor investiții depind de cum va arăta reforma sectorului forestier și, mai ales, dacă va exista voință politică pentru instituirea unei noi politici naționale forestiere care să fie transpusă în practică în timp util.

De exemplu, împădurirea terenurilor agricole degradate și înființarea perdelelor forestiere se pot realiza până în 2026, cu condiția pregătirii încă de mâine a unui pachet legislativ care să faciliteze acest proces, alături de adoptarea unei noi strategii de prevenire și de combatere a deșertificării.

Dacă vrem să înființăm perdele forestiere, trebuie să pregătim cadrul juridic și administrativ pentru a avea la dispoziție terenurile necesare pentru împădurire (raportat la cadastru şi la eventualele exproprieri). Trebuie realizate proiectele tehnice care să cuprindă inclusiv lucrările de îngrijire a culturilor până la predarea în stadiul de masiv şi apoi pregătirea cadrului administrativ pentru gestionarea ulterioară a acestor păduri.

Iată de ce, în această fază, o serie de investiții propuse, de genul “Organizarea bursei lemnului” sau “Reforma sistemului de administrare a pădurilor de stat prin modernizarea și digitalizarea ROMSILVA” par mult prea generale și fără finalitate.

Ce mai trebuie să contină PNRR

Din păcate, două dintre propunerile importante susținute de WWF pentru domeniul forestier nu au fost incluse în draftul PNRR:

  • Registrul Unic de Evidență a Pădurilor – o bază de date GIS (Sistem Informațional Geografic) care să fie încorporată în cadrul platformei informatice SUMAL (Sistemul Național Integrat de Urmărire a Trasabilității Materialelor Lemnoase) și care să ofere informații de bază despre proveniența lemnului, ca parte a primei verigi din lanțul de custodie a lemnului. Dacă nu există o evidență clară a suprafețelor de pădure, nu se poate dezvolta un cadru legislativ relevant și coerent, nu se pot absorbi investiții pentru a susține o gestionare sustenabilă a pădurilor ori planifica un control eficient.
  • Dezvoltarea unor soluții, utilizând inteligența artificială, care să permită măsurarea digitală și stabilirea amprentei digitale a volumelor de lemn recoltat din păduri care sunt introduse în piață. Se va genera astfel un sigiliu electronic al transporturilor de lemn, instituit pentru urmărirea trasabilității lemnului și pentru prevenirea transporturilor multiple sau „supraîncărcare”. Fără aceste soluții tehnice moderne, controlul circulației lemnului rămâne blocat în trecut, nu se poate realiza expeditiv, se va limita ca și până acum la verificarea trasabilității documentelor și mai puțin a cantităților de lemn. De asemenea, posibilitatea realizării unui cubaj tehnic expeditiv, care înlătură subiectivitatea factorului uman, va susține și creșterea competitivității operatorilor din sectorul forestier.

Sperăm ca aceste două elemente atât de importante să se regăsească totuși în forma finală a fișelor PNRR. Astfel de măsuri sunt esențiale pentru reforma care se impune pentru a combate tăierile ilegale.

Poți ajuta și tu trimițând mai departe mesajul nostru pentru ca, împreună, să impulsionăm acest prim pas strategic și să ne protejăm mai bine pădurile.

Foto: WWF România / Mihai Constantineanu

Scroll to Top