O treime dintre transporturile de lemn monitorizate sunt ilegale și aproximativ 26% dintre transporturile înscrise în SUMAL 2.0 sunt neconforme, arată două rapoarte realizate de WWF – Fondul Mondial pentru Natură.
Cel dintâi este o monitorizare video făcută pentru al treilea an consecutiv și care, deși nu are relevanță statistică la nivelul țării, ne arată clar că metoda principală prin care lemnul recoltat ilegal este introdus în piață este „supraîncărcarea”, adică fraudarea declarațiilor privind cantitățile de lemn transportate. Aproximativ 1 din 5 transporturi înregistrate în SUMAL sunt supraîncărcate cu peste 20% din volumul declarat pentru fiecare transport. Mai mult, jumătate dintre transporturile ilegale, care nu respectă normele privind proveniența, circulația și comercializarea materialelor lemnoase, nu sunt nici măcar înregistrate în SUMAL.
Cel de-al doilea raport este o simplă monitorizare la birou în care am analizat datele pe care operatorii au obligația să le introducă în platforma „Inspectorul Pădurii”. Acesta a scos în evidență faptul că fotografiile pe care transportatorii profesioniști de lemn le încarcă în SUMAL sunt de multe ori neconcludente și „păcălesc” sistemul, care nu este conceput să le verifice.
Acestea sunt probleme reale din piață de care schița proiectului noului Cod Silvic, aflat acum în lucru, trebuie să țină seama pentru a fi eficient. Din păcate, primul draft al acesteia nu ia în calcul reformele administrative atât de necesare pentru silvicultura românească. În schimb, se regăsesc o serie de derapaje importante de la principiile gestionării durabile a pădurilor.
„Rămânem cu același sistem ineficient de combatere a exploatărilor ilegale, în care vom vedea în continuare pădurari atacați de hoții de lemne, comunități locale lipsite de accesul la resursele de care depind și o birocrație sufocantă ce anunță falimentul întregului sector forestier. Mai mult, riscăm să rămânem cu mai puține păduri, să asistăm la o liberalizare a tăierilor, să dăm startul unui nou val de “împroprietăriri” din pădurile statului și să renunțăm la practicile responsabile care asigură o bună protecție a mediului și a conservării biodiversității.”
Codul Silvic ar trebui, așadar, să instituie reguli care să poată fi ușor de monitorizat, să producă probe concludente în instanță și care, mai ales, să elimine conflictele de interese sistemice. Controalele în teren ar trebui să țintească zonele critice ale lanțului de custodie a lemnului, acolo unde există cele mai mari riscuri privind introducerea pe piață a lemnului recoltat ilegal. Introducerea amprentei digitale a transporturilor de lemn ar rezolva multe dintre aceste probleme.