Reforma Regiei Naționale a Pădurilor RNP Romsilva este absolut necesară, un fapt unanim recunoscut de către toți factorii interesați. Ministerul Mediului, Apelor si Pădurilor, în calitate de autoritate publică centrală care răspunde de silvicultură, are însă datoria să explice în detaliu viziunea pe care o ia în calcul pentru reforma si reorganizarea RNP Romsilva. Este vorba despre o reformă care a fost concepută în spatele ușilor închise și a fost asumată ulterior prin Planul Național de Redresare și Reziliență pentru România (PNRR).
Cerem Guvernului să-și prezinte cu transparență și claritate viziunea legată de reforma RNP Romsilva și solicităm organizarea unei dezbateri publice pe această temă, astfel încât să fie corelată cu noul cadru legislativ de administrare a pădurilor care este în dezvoltare. Atragem atenția că, în lipsa furnizării unor informații complete cu privire la acest plan de reformă, orice îngrijorări legate de funcționarea administrației pădurilor de stat și, în mod deosebit, de modul de valorificare a resurselor naturale oferite de pădure, devin absolut legitime și pertinente. Până acum, aceste îngrijorări au fost catalogate ca “dezinformări” sau „interpretari gresite”.
Înțelegem foarte bine că pădurile statului nu se pot privatiza și că, prin urmare, nu se pot vinde (ca patrimoniu). Cel puțin nu acum, deși au existat încercări de trecere în proprietate privată a pădurilor statului. Este cazul unui proiect de lege care a fost respins în 2020 de Curtea Constituțională ca fiind neconstituțional.
Miza o reprezintă, în perspectivă, serviciile ecosistemice de stocare/sechestrare a carbonului și, mai ales, masa lemnoasă care poate fi exploatată alături de celelalte produse accesorii ale pădurii. Și care da, sunt de vânzare. Iată de ce este foarte important să înțelegem cine? cum? și în ce condiții? va realiza valorificarea acestor resurse.
Valorificarea resurselor forestiere ce provin din proprietatea statului trebuie realizată în interesul cetățenilor și a societății cu scopul de a maximiza valoarea adăugată, a diversifica economia locală si a contribui la dezvoltarea socio-economică a comunităților locale.
Reforma și reorganizarea RNP Romsilva au impact asupra întregii societăți
RNP Romsilva administrează mai bine de jumătate din pădurile țării, fiind responsabilă nu doar de starea a peste 3 milioane de hectare de pădure, respectiv a serviciilor ecosistemice pe care acestea le oferă, dar și pentru introducerea în piață a unor resurse regenerabile esențiale pentru dezvoltarea durabilă a comunităților locale.
Iată de ce reforma si reorganizarea Romsilva nu trebuie privită doar ca o problemă administrativă a silvicultorilor. În contextul actual, când miza socio-economică este accesul la resursele naturale, activitatea RNP trebuie judecată și sub raportul rolului pe care trebuie sa-l exercite asupra lanțurilor valorice care depind de resursele naturale oferite de pădure. Administrația pădurilor statului trebuie să susțină valorificarea și prelucrarea superioară a lemnului și a produselor nelemnoase ale pădurii pe plan local.
Scoatem în evidență din nou, cu această ocazie, câteva dintre propunerile WWF pentru o bună funcționare a administrației pădurilor statului:
- Asigurarea unui proces participativ și transparent în legatură cu stabilirea și aprobarea unor indicatori de performanță relevanți și ambițioși, care să reflecte prioritățile de ordin economic, social și de mediu ce definesc un management forestier durabil, specific la nivel național. În acest sens, este relevantă coroborarea cu direcțiile strategice asumate prin Strategia Națională pentru Păduri pentru 2030.
- Eliminarea politizării excesive a structurilor de administrare. Asigurarea unui proces transparent și participativ pentru procedurile de selecție, nominalizare și evaluare a performanței administratorilor, prin atragerea unor experți independenți din diverse domenii de interes conexe silviculturii și reducerea ponderii factorului politic în comisiile speciale.
- Menținerea posibilității de intervenție pentru realizarea în timp util a operațiunilor silviculturale. Este cazul executării lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor, recoltarea masei lemnoase ce rezultă în urma perturbărilor naturale sau combaterea factorilor biotici dăunători, lucrări speciale de conservare și altele. Trebuie instituite criterii obiective și transparente în legătură cu alegerea parchetelor exploatate în regie proprie, astfel încât să se asigure un cadru concurențial adecvat.
- Instituirea unor mecanisme de facilitare a accesului la resursele forestiere, inclusiv pe piața serviciilor, în funcție de contribuția la dezvoltarea socio-economică a comunităților locale.
- Păstrarea unui sistem unitar de administrare și susținere reciprocă în realizarea obiectivelor de management la nivel național. Este vorba despre solidaritate între județele bogate în păduri și cele cu deficit de păduri, care întâmpină provocări mai mari în îngrijirea și conducerea arboretelor sau în înființarea de noi păduri.
Riscuri semnificative identificate
- Analizând proiectul de lege care a stârnit controverse, atragem atenția că nu este asigurat un proces transparent și participativ adecvat nici în legătură cu stabilirea indicatorilor de performanță-cheie, nici în ceea ce privește procedurile de selecție, nominalizare și evaluare a performanței administratorilor. Se creează astfel premisele pentru creșterea politizării administrației întreprinderilor publice nou create.
- Atragem atenția că, prin eventuala separare a actului silvicultural de activitățile economice privind valorificarea produselor oferite de pădure, se creează premisa de-responsabilizării administratorului pădurilor statului față de atingerea țelurilor de gospodărire a pădurilor, pentru care au fost făcute de-a lungul deceniilor o serie de investiții. Astfel, disfuncționalitățile actuale legate de aplicarea principiilor valorificării superioare sau de utilizarea lemnului în cascadă risca sa se adâncească.
- Cum/Dacă se va mai putea garanta accesul comunităților locale vulnerabile la resursele oferite de pădure și de care sunt dependente.
- Cum/Dacă se va garanta ca statul, prin autoritatea publică tutelară, să aibă o participație care să-i asigure controlul pe termen nedefinit. Astfel încât lemnul și celelalte produse ce rezultă din pădurile României să poată fi valorificate în interesul cetățenilor și a societății. Scopul este de a maximiza valoarea adăugată, în paralel cu menținerea și îmbunătățirea serviciilor ecosistemice pe care pădurea trebuie să le ofere.
- Cum/Dacă va mai avea staul pârghiile să stimuleze creșterea contribuției sectorului la dezvoltarea socio-economică durabilă a comunităților locale prin lanțurile valorice verticale raportate la resursa forestieră consumată.
Contextul actual
- Septembrie 2021 – Guvernul își asumă prin PNRR (R.1) o reformă a sistemului de management și a celui privind guvernanța în domeniul forestier.
- Octombrie 2022 – Este aprobată Strategia Națională pentru Păduri ce cuprinde o noua viziune asupra politicilor forestiere din România, dar care nu acoperă și domeniul de organizare administrativă sau instituțională.
- Noiembrie 2022 – În lipsa unei comunicări publice oficiale și consistente din partea autorităților despre intențiile de reformare și reorganizare, RNP Romsilva anunță demararea unui proces pentru elaborarea propriei viziuni pentru planul de reformă.
- Decembrie 2022 – Guvernul publică proiectul de lege pentru modificarea Ordonanței de Urgență a Guvernului 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice (Ordonanța sub care își desfășoară activitatea și RNP Romsilva). O mutare decisivă, dar controversată, către reorganizarea RNP Romsilva. Este greu de prezis în ce sens vor evolua lucrurile.
- Ianuarie 2023 – Chiar dacă sunt manifestații publice de protest din partea sindicatelor din silvicultură, reprezentanții ministerului nu au ieșit să explice clar elementele esențiale ale reformei și finalitatea reorganizării.