La doar două luni de implementare, ies la iveală o serie de portițe deschise de SUMAL 2.0 ce lasă pădurile vulnerabile în fața exploatărilor ilegale, zădărnicind eforturile pentru instituirea unui sistem informatic eficient de urmărire a trasabilității lemnului. WWF solicită autorităților să remedieze urgent aceste elemente de ordin tehnic și să redeschidă dialogul cu societatea civilă, mediul academic și profesioniștii din sectorul forestier pentru stabilirea unei reforme reale a întregului sistem de combatere a tăierilor ilegale.
WWF-România a atras atenția în repetate rânduri că noul Cod Silvic și SUMAL 2.0 nu vor putea să prevină în mod eficient „furtul cu acte în regulă” din pădurile României. Păstrând arhitectura actuală a sistemului de combatere a tăierilor ilegale, SUMAL nu poate elimina conflictele de interese sistemice generate de reglementările curente privind valorificarea masei lemnoase sub forma de lemn „pe picior” (când marja acceptată legal privind estimarea volumului poate sa depășească 20%). Nu poate nici să prevină „supraîncărcarea” transporturilor de lemn – adică fraudarea declarațiilor privind cantitățile de lemn transportate, ca principal mod de operare.
În plus, prin normele referitoare la provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase care instituie SUMAL 2.0 sunt posibile noi metode de fraudare. De aceasta dată, este vizată și proveniența lemnului: fabricarea legalității provenienței și ștergerea istoricului aplicației, precum și „spălarea” lemnul recoltat ilegal din România, prin documente de proveniență din spațiul intracomunitar.
„Nu a durat mult până când cei interesați au descoperit <<porțile larg deschise>> de actualul SUMAL pentru introducerea pe piață a lemnului recoltat ilegal. Astfel, transporturile multiple pe care autoritatea susține că le adresează SUMAL 2.0 riscă să fie inlocuite, ca mod de operare, de soluții chiar mai simple și mai <<curate>> care nu pot fi descoperiteîn urma unor controale de rutină”.
Radu Vlad, coordonator proiecte regionale păduri, WWF-România
Fabricarea legalității provenienței și ștergerea istoricului transporturilor ilegale, la un click distanță
În situația expedierii lemnului din afara ariei de acoperire cu semnal sau cu traficul de date oprit, se pot genera avize de însoțire și coduri offline în baza cărora se legalizează transporturile de lemn ce pleacă de la locul de recoltare pentru destinatari persoane fizice şi juridice, care nu au calitatea de transportatori profesionişti. Dacă apoi se dezinstalează aplicația de pe telefon, toate înregistrările operate în offline nu mai apar niciodată în sistem. In acest mod, avizele de însoțire generate offline în aplicația instalată pe telefonul operatorului ajung să nu mai fie contorizate în SUMAL.
„Fabricarea legalității transporturilor în astfel de condiții, urmată de ștergerea istoricului prin dezinstalarea aplicației, functionează ca o <<factura proformă>> care își producele efectele, dar care nu se mai înregistrează în contabilitate. Acest gen de transporturi nu vor apărea niciodată în sistem și nu vor genera niciodată vreo alertă sau suspiciune chiar dacă sunt verificate în aval”
Radu Vlad, coordonator proiecte regionale păduri, WWF-România
Cum poate fi „spălat” lemnul recoltat ilegal din România
Pentru transporturile de lemn care intră în România din spațiul intracomunitar nu se emit avize de însoţire şi nu există obligaţia transmiterii informaţiilor standardizate în SUMAL 2.0. Astfel, de la intrarea în țară și până la locul de destinaţie (punctul de descărcare), transporturile sunt însoțite doar de documentele intracomunitare (factura externă sau scrisoare de trăsură), în format tipărit. Acest lemn este introdus apoi în SUMAL în baza unei note de intrare-recepție, pe care o face operatorul abia la intrarea în depozit. SUMAL 2.0 și-a susținut eficiența prin realizarea unei verificări online permanente între „intrarile” și „iesirile” din fiecare depozit /instalaţie de prelucrare a lemnului. Volumul de materiale lemnoase ce ies dintr-un depozit nu poate să depășească volumul „intrarilor” declarate în prealabil.
„Dar dacă într-un anume depozit nu mai ajung cantitățile de lemn declarate ca fiind de provenineță intracomunitara, ci doar hârtiile? Ei bine, în aceste situații, lemnul recoltat ilegal din România riscă să fie <<spălat>> prin documente de proveniență din spațiul intracomunitar”
Radu Vlad, coordonator proiecte regionale păduri, WWF-România
WWF cere Guvernului să dezvolte, printr-un proces transparent, și să își asume o nouă Politică Forestieră Națională care să includă reformele și direcțiile strategice ce au rezultat anul trecut în urma procesului de consultare publică, desfășurat sub coordonarea mediului academic. Iar fondurile PNRR (Planului Național de Redresare și Reziliență) ar trebui să susțină financiar toate aceste soluții practice, inclusiv dezvoltarea unui nou sistem informatic integrat de urmărire a trasabilității materialelor lemnoase.