Radu Popa, de la organizația de mediu Fauna & Flora International (FFI), este implicat de mulți ani în proiecte dedicate facilitării conviețuirii omului cu carnivorele mari. El promovează ”în teren” metodele de prevenire a atacurilor urșilor și lupilor asupra stânelor, pentru a încuraja astfel o atitudine pozitivă față de animalele sălbatice. De-a lungul anilor datorită colaborării directe cu crescătorii de animale, Radu a constatat că cel mai eficient tandem sunt câinii de pază și apărare secondați de prezența permanentă a ciobanului, urmat, ca măsură suplimentară de protecție, de gardurile electrice instalate în jurul țarcurilor.
Radu Popa, pe teren ©Gareth Goldthorpe 
©Livia Cimpoeru/WWF Romania
©WWF Romania
Radu este un om pasionat de ceea ce face, de unde și încăpățânarea de a face lucrurile nu doar ”bine”, ci ca să funcționeze pe termen lung. Pentru el, succesul unei măsuri implementate azi se măsoară nu în anii de derulare ai unui proiect, ci fix în atâta timp cât îi trebuie acelui lucru să se închege, să crească și să înceapă să dea rezultatele dorite.
Încă din anul 2015 , el a început să colinde stânele din mai multe regiuni aferente coridorului ecologic Munții Apuseni – Carpații Meridionali pentru a găsi crescătorii de animale interesați să aplice în cel mai eficient mod paza turmelor de oi folosind Ciobănescul Românesc Carpatin, unul dintre cei mai buni câini de pază și apărare. Până acum, în cadrul a două proiecte (LIFE Connect Carpathians și Facilitarea conviețuirii omului cu carnivorele mari în Carpații de Sud-Vest) FFI a donat 62 de câini din această rasă, cu caracteristici deosebite căpătate de-a lungul selecției naturale, de sute de ani, alături de ciobanii români. În vizitele sale la stâne, Radu a observat că toți câinii erau metiși, rezultați din încrucișarea diverselor rase, fapt ce le reducea considerabil abilitățile.
”Din ce-am constatat, nimeni nu mai deținea rasă pură. Motivul – costurile de achiziție destul de mari, pentru că un pui de Ciobănesc Românesc Carpatin costă circa 300 de euro. Ce nu realizează multă lume este că acesta e o rasă de câine selecționată să aibă caracter de pază, dar și de apărare, care sunt două lucruri diferite. Caracter de pază înseamnă că acel câine semnalizează pericolul, însă cel de apărare îl face să meargă în întâmpinare, să se expună acelui pericol”, explică Radu.
Un câine bun nu lasă prădătorul să ajungă lângă oi
Ciobănescul Românesc Carpatin a fost prima alegere a celor de la FFI din mai multe motive.
”Acești câini s-au format într-un spațiu geografic cu fauna specifică munților Carpați, cu carnivorele de aici. Ciobanii și l-au selecționat empiric pentru a face față animalelor de pradă cu care se intersectează în timpul pășunatului, dar și să fie adaptat condițiilor climatice din zona carpatică”, spune Radu.
În trecut, oile erau principala sursă de venit a familiei. Dacă existau pagube mari, se reducea dramatic această sursă de venit, era o chestiune de supraviețuire. Tocmai de aceea, interesul lor era să aibă cei mai buni câini.
Instalare de garduri electrice în zona Padiș 
Cioban din zona Bălileasa
Ciobănescul Românesc Carpatin este o rasă de talie mare, niciodată greoi, cu aspect lupoid. Celelalte rase românești (Ciobănescul Românesc Mioritic, Ciobănescul Românesc de Bucovina) sunt rase cu aspect molosoid. La modul de pășunat din Carpați, tipul molosoid este mai puțin eficient fizic, din cauza masivității.
Radu împărtășește și un secret: eficiența câinelui nu este dovedită atunci când prădătorul ajunge la oi, ci când câinele nu lasă prădătorul să ajungă în zona în care oile dorm sau pasc.
În primul proiect, cei de la FFI au donat câte un mascul și o femelăper stână. Însă pentru ca stânele să obțină cât mai rapid un efectiv optim de apărare, în cel de-al doilea proiect ei au donat câte trei câini (un mascul și două femele). Pentru ca paza în fața urșilor și lupilor să fie eficientă, este nevoie de cel puțin patru câini, preferabil șase, care să lucreze împreună. De ce sunt mai eficienți așa?
”Lupul nu atacă acolo unde sunt câini activi, el își conservă energia pentru că trebuie să supraviețuiască. Există o vorbă între ciobani – lupul știe care-s câini de seamă după lătrătură. Adică un câine bun, selecționat pentru un caracter de pază de apărare, nu are frică. Este un alfa în teritoriul lui și iese la luptă”.
Efectivul de 4-6 câini e eficient pentru că ei lucrează în haită, ca lupii, și reușesc să acopere o suprafață mai mare în jurul turmei. Dar nu mai mult de 6!, atenționează Radu. Când se depășește acest număr, câinii formează două haite, iar masculii se bat pentru teritoriu și femele. ”Noi prin proiect încercăm să-i convingem pe ciobani și pe crescătorii de animale ca împerecherile să le facă doar în cadrul aceleiași rase, pentru că altfel câinii își pierd din caracterul de pază și apărare”.
Soluție pentru ca rasa să rămână nealterată
Radu Popa subliniază că e foarte important ca acești câini oferiți crescătorilor de animale de către FFI să fie menținuți într-un circuit chinologic, astfel încât să se păstreze rasa nealterată, iar majoritatea beneficiarilor să devină membrii ai Carpatin Club România, afiliat ACHR (Asociația Chinologică Română).
Ca să măsori succesul, trebuie să ai posibilitatea să verifici ce se întâmplă cu câinele până ce împlinește doi ani. Rezultatele măsurabile de până acum sunt doar în cazul primilor 12 câini oferiți prin proiectul LIFE Connect Carpathian. ”Din 12 câini acordați am avut succes cu opt (care au ajuns la patru ciobani). Câinii și-au demonstrat caracterul de pază și apărare, crescătorii de animale au intrat în circuitul chinologic (au ajuns chiar și la expoziții!), iar 3 dintre ei dețin deja canise cu denumire de canisă validată de Federația Chinologică Internațională”. Pentru cei peste 50 de câini donați în al doilea proiect – Facilitarea conviețuirii omului cu carnivorele mari în Carpații de Sud-Vest, rezultatele vor fi cunoscute la finele acestui an.
Mai mult, acești crescători de animale sunt membrii în Club Carpatin Român și furnizează câini pentru alte proiecte, inclusiv pentru LIFE EuroLargeCarnivores, derulat în prezent de WWF România. În plus, ei își împărtășesc experiența altor crescători de animale, iar, pe termen lung, acest lucru crește interesul pentru folosirea unor câini selecționați.
Înainte de a implementa măsurile – garduri electrice și câini de pază – Radu a colectat date despre 1. modul de pășunat, 2. efectivele de animale, 3. măsurile de pază deja existente și 4. date despre atacuri. În urma evaluărilor făcute în teren, FFI a decis unde sunt pagubele cele mai mari și unde sunt cele mai mari deficiențe în paza animalelor.
Secretul succesului: monitorizare continuă și evaluarea eficienței
Radu face evaluări periodice ale măsurilor implementate pentru a vedea care e eficiența acestora. Din punctul lui de vedere, sunt foarte importanți oamenii care utilizează aceste măsuri. ”Iar aici nu ne referim strict la omul care e lângă oi zi de zi, respectiv ciobanul. Pentru a gestiona eficient măsurile de pază e nevoie ca toate organizațiile implicate să pregătească oameni capabili să gestioneze aceste măsuri. Păstoritul românesc, indiferent de zonă, suferă din cauza lipsei de resursă umană specializată, care duce la deficiențe grave în managementul pazei turmelor”, avertizează Radu.
Donația gardurilor și câinilor se face prin contracte de comodat, cu clauze care prevăd ca aceste donații să fie folosite doar în scopul facilitării coexistenței cu carnivorele mari. Dacă ciobanii nu au grijă de câini sau gardurile sunt folosite cu alt scop, donația este retrasă. Beneficiarii nu au voie, spre exemplu, să taie coada sau urechea câinelui sau să-l ardă pe bot, practici ”tradiționale” complet ineficiente, din păcate păstrate și astăzi.
Până acum, Fauna & Flora International a sprijinit crescătorii de animale și co-existența acestora cu carnivorele mari instalând nu mai puțin de 240 de garduri electrice și donând 62 de câini de pază și apărare. Organizația a sprijinit totodată fermierii cu dosarele necesare pentru a obține compensațiile în urma atacurilor, pentru a încuraja astfel o atitudine mai pozitivă față de carnivorele mari.