Pesticide spraying on fields. Waddenzee (Wadden Sea), Netherlands ©Rob Webster/WWF

Scrisoare către Ministrul Mediului, Ministrul Sănătății, Ministrul Agriculturii și Reprezentanții Permanenți ai României la UE: Votați Regulamentul pentru Utilizarea Durabilă a Pesticidelor

Stimate domnule ministru Tánczos Barna,

Stimate domnule ministru Prof. univ. Dr. Alexandru Rafila,

Stimate domnule ministru Petre Daea,

Stimată doamnă Clara Staicu,

Stimate domnule Achim Irimescu,

Noi, semnatarii acestei Scrisori, considerăm că reducerea utilizării și riscurilor pesticidelor prin adoptarea Regulamentului SUR propus de Comisia Europeană este o măsură necesară și urgentă pentru sănătatea umană și sănătatea mediului, și binevenită pentru producătorii agricoli mici și mijlocii, care sunt majoritari în România. Și astfel vă solicităm să sprijiniți această inițiativă, în forma prezentată de Comisia Europeană, în reuniunile ce se vor derula la nivel european în zilele ce urmează. 

SUR este parte integrantă din Pactul Verde European, respectiv din Strategia Farm to Fork alături de Strategia Biodiversitate 2030, și reprezintă primul pas real pentru reducerea dependenței de aceste substanțe toxice și a pericolelor asociate pentru sănătate, calitatea apei și biodiversitate. Asta după o lungă perioadă în care a fost în vigoare Directiva pentru Utilizarea Durabilă a Pesticidelor (2009), ce și-a ratat țintele și misiunea, din cauza transpunerii lente și implementării deficitare în Statele Membre, așa cum au evaluat Curtea de Conturi Europeană, Parlamentul European și însăși Comisia Europeană. 

România însă, împreună cu nouă alte State Membre, creează acum un context nefavorabil adoptării Regulamentului (deși Comisia a derulat deja studii de impact și consultări publice), cu cele două obiective majore de reducere cu 50% (la nivelul UE) a folosirii pesticidelor și de interzicere a acestora în zone sensibile (arii naturale protejate), lucru de neacceptat din punct de vedere al interesului public și al dublei provocări existențiale prin care trecem – încălzirea climei și pierderea biodiversității, inclusiv a insectelor polenizatoare. 

Adoptarea Regulamentului fără alte tergiversări (ce pot înăbuși această importantă inițiativă în scurtul timp care a rămas până la finalizarea mandatului actualei Comisii Europene) va conduce la reducerea costurilor de producție pentru fermieri, la reducerea poluării mediului și la conservarea speciilor polenizatoare afectate de folosirea la scară largă a pesticidelor, așa cum o demonstrează tot mai multe studii de specialitate de referință la nivel european și global; de asemenea, această decizie va duce la un acces sporit la alimente necontaminate cu reziduuri de pesticide, precum și la sănătatea și siguranța persoanelor care lucrează în agricultură. 

Respingem public vocile care au criticat reglementarea strictă a produselor chimice și reducerea pesticidelor, folosind actuala criză de securitate din regiune ca pretext pentru a pune sub semnul întrebării aceste ambiții legitime și pentru a menține status quo-ul. Această criză ne arată, de altfel, cât de dependent este sectorul agricol industrial și puternic globalizat de input-urile chimice și deci cât e de vulnerabil atunci când producția sau circulația acestora pe piață este destabilizată. Vulnerabilitatea acestui sistem intrinsec nesustenabil a fost expusă și în contextul crizei pandemice, când peste 660 de oameni de știință au simțit nevoia să întărească nevoia transformării sistemului agro-alimentar într-unul „sănătos, echitabil și prietenos cu natura”.  Suntem capabili să producem toate alimentele necesare și alimente chiar mai bune și mai sigure fără „externalitățile” chimicalelor – costurile de sănătate și de mediu pe care le generează folosirea acestora și care sunt suportate de întreaga societate – și investind în direcția corectă. 

Pe termen mediu și lung, sistemul agro-alimentar european, și deci și românesc, trebuie să facă tranziția la practici cu adevărat sustenabile, adică inclusiv din punct de vedere social și de mediu (aspecte neglijate până acum, până la apariția noilor politici europene), dacă dorim cu toții să mai avem o șansă la un viitor sigur pe această planetă. Iar reducerea pesticidelor, așa cum este prevăzută în SUR, este un prim pas esențial, ce nu suportă amânare. În sprijinul acestei idei mai aducem în discuție încă un argument – 1,2 milioane de cetățeni din întreaga Europă cer eliminarea pesticidelor, refacerea biodiversității și sprijinirea fermierilor pentru a face tranziția.

Solicităm așadar României să susțină pe deplin adoptarea Regulamentului SUR, cu ocazia participării la reuniunea Consiliului UE din data de 10 decembrie precum și la Consiliul AgriFish din 11 și 12 decembrie

Cu stimă,

Asociația Eco Ruralis – Szocs Boruss Miklos Attila, Președinte

Asociația Hosman Durabil – Joachim Cotaru, Președinte

Asociația Grupul Milvus – Tamás Papp, Președinte

Asociația pentru Susținerea Agriculturii Țărănești – ASAT România – Mihaela Vețan, Președintă

Asociația Rural Development Research Platform – dr. ing. Ioan Sebastian Brumă, Președinte 

Federația ROMAPIS – Mircea Ciocan, Președinte

Fundația ADEPT Transilvania – Răzvan Popa, Vicepreședinte

Societatea Carpatină Ardeleană – János Márk-Nagy, Președinte

WWF-România – dr. Orieta Hulea, Manager general

Scroll to Top