Honey bee (Apis mellifera)

În drumul spre o agricultură prietenoasă cu natura, România folosește pesticide care omoară albine

  

Marți a început perioada de tratare a semințelor de porumb și floarea-soarelui cu pesticide interzise în Uniunea Europeană. Acest lucru a devenit posibil după ce noul Ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, a emis în 17 decembrie 2021 o serie de derogări[1] pentru folosirea a trei pesticide neonicotinoide. Derogările permit de asemenea tratarea semințelor de sfeclă de zahăr. România continuă să folosească pesticide toxice nocive pentru albine, deși în ultimii ani Ministerul Agriculturii a dat semnale că dorește alinierea la direcțiile europene prin eliminarea din derogările anuale a tratamentului cu neonicotinoide la culturile de floarea-soarelui și rapiță.  

Aproape trei sferturi din culturile agricole din lume depind, cel puțin parțial, de albine și de alți polenizatori. Polenizatorii sunt o componentă vitală a ecosistemelor, inclusiv prin rolul lor în reproducerea plantelor din flora sălbatică. Declinul lor rapid, consemnat în tot mai multe cercetări științifice, reprezintă începutul unei crize sistemice pentru sănătatea mediului și securitatea alimentară în Europa și la nivel global. De aceea, pesticidele neonicotinoide, toxice pentru albine, au fost interzise complet din mediul outdoor de către Comisia Europeană de patru ani, după ce Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a confirmat efectul lor nociv.

Deciziile din România, în contradicție cu obiectivele de mediu asumate și cu știința

România a continuat încă de la început cu excepțiile de la regulă, din 2014, după ce au intrat în vigoare primele restricții la nivelul UE. Derogările au fost emise anual pentru a permite utilizarea pesticidelor neonicotinoide pentru culturile de porumb, floarea soarelui, rapiță și sfeclă de zahăr. În urma unei atenționări primite de România din partea Comisiei Europene, în 2020 și 2021 țara noastră nu a mai permis tratarea culturilor de rapiță, dar nici de floarea-soarelui. În contextul în care România a adoptat, ca membru UE, Pactul Verde European, pasul necesar este cercetarea, testarea și încurajarea unor metode alternative de control a dăunătorilor și renunțarea treptată la aceste pesticide. Strategia „De la fermă la furculiță”, care are un loc central în Pactul Verde European, prevede reducerea utilizării și riscului asociat pesticidelor chimice cu 50% până în 2030. În paralel, Strategia privind Biodiversitatea pentru 2030 stabilește obiectivul-cheie de a practica agricultura ecologică pe cel puțin 25% din terenurile agricole din UE (de la 8.5% în prezent). România are 2.9% din suprafața agricolă gestionată în regim ecologic[2].

Din nou, mai multe excepții de la legislația europeană

Dar, în 2022, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale dorește din nou mai multe excepții de la legislația europeană. Ultimele astfel de derogări au fost obținute în preajma Crăciunului din 2021, la solicitarea asociațiilor și cooperativelor fermierilor mari din sectorul vegetal.  Derogările au fost emise a doua zi după întâlnirea cu apicultorii, deși ROMAPIS (Federația Asociațiilor Apicole din România) a transmis, alături de Ecoruralis (reprezentând micii producători din România, majoritari în sectorul agricol), o listă de argumente clare[3] împotriva acestei decizii. WWF susține eliminarea utilizării neonicotinoidelor, alături de ROMAPIS și Eco Ruralis, și solicită ajutorul cetățenilor pentru a transmite, din nou, un mesaj autorităților din România și de la nivel european. Petiția pentru a salva albinele poate fi semnată aici:

https://secure.avaaz.org/community_petitions/ro/Ministru_al_Agriculturii_Petre_Daea_Salvati_albinele_Romaniei

WWF lucrează pentru a proteja și reface ecosisteme sălbatice, atât în România, cât și la nivel mondial. De fiecare dată luăm în calcul bunăstarea tuturor speciilor din ecosistem: de exemplu, odată cu reconstrucția ecologică a luncii din Balta Geraiului am încurajat localnicii să cultive menta pentru miere, astfel ajutând și albinele.

În plus, prin intermediul proiectului BeeActive, ne dorim să îmbunătățim legislația din România, cu implicarea tuturor factorilor de interes. Invităm astfel experții, studenții, jurnaliștii, ONG-urile sau antreprenorii preocupați de această tematică și care vor să se implice în demersul nostru să completeze formularul de înscriere de pe site. Acțiunile noastre vizează și includerea unei scheme de finanțare pentru practici agricole benefice pentru polenizatori în Planul Național Strategic  pentru implementarea Politicii Agricole Comune a UE pentru 2023-2027, Plan care se află în elaborare la Ministerul Agriculturii. Această finanțare ar susține diversificarea peisajului în zonele de monocultură prin reintroducerea zonelor cu vegetație și floră sălbatică, precum și selectarea culturilor agricole și rotația lor, astfel încât să se asigure hrană și pentru polenizatori și să se prevină/reducă atacul dăunătorilor. De asemenea, ne dorim în cadrul acestei scheme sprijinirea fermierilor pentru evitarea folosirii preventive a pesticidelor. Proiectul BeeActive este derulat de WWF România în parteneriat cu Institutul Norvegian pentru Cercetarea Naturii (NINA) cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Scopul proiectului este mobilizarea cetățenilor pentru conservarea albinelor și a altor polenizatori din România.


Note:

– Adresa ROMAPIS și Eco Ruralis depusă la MADR în decembrie 2021: http://romapis.org/img/Adresa%20MADR%20derogare%202021.pdf

– Mai multe detalii despre proiectul BeeActive: https://wwf.ro/beeactive  

– România a început să dea derogări repetate la folosirea de pesticide neonicotinoide încă din anul 2014, după ce în 2013 Comisia Europeană a făcut primul pas pentru a restricționa folosirea a trei astfel de substanțe cu risc dovedit pentru albine. În 2018, cu votul majorității Statelor Membre și după o evaluare aprofundată realizată de EFSA, Comisia a interzis complet folosirea acestor substanțe în mediul deschis. România a continuat însă „tradiția” derogărilor, invocând o nevoie urgentă, însă după o atenționare venită din partea Comisiei în 2020, nu a mai permis tratamentele la culturile de rapiță. A fost, de asemenea, eliminată cultura de floarea-soarelui din aceste autorizații. În ciuda acestor prime semne de corectare a practicii derogărilor, noul ministru al agriculturii, Adrian Chesnoiu, a emis în decembrie 2021 o nouă derogare, de data aceasta și pentru floarea-soarelui, o plantă de interes major pentru albine și apicultori. Mai multe despre neonicotinoide pe pagina Comisiei Europene: https://ec.europa.eu/food/plants/pesticides/approval-active-substances/renewal-approval/neonicotinoids_en.

– Polenizatorii joacă un rol esențial în securitatea alimentară [Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 2 – Zero foamete] și ajută la menținerea biodiversității și a unui ecosistem sănătos [Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 15 – Viața terestră], contribuind și la asigurarea unor mijloace de trai (inclusiv apicultura).

– Primul studiu din România, cu rezultate similare celor din literatura de specialitate de la nivel internațional, care arată prezența reziduurilor de pesticide neonicotinoide în albine, polen și miere: Monitoring the Field-Realistic Exposure of Honeybee Colonies to Neonicotinoids by An Integrative Approach: A Case Study in Romania (2020)


[1] https://www.anfdf.ro/central/omologare/temporar/temp.html

[2] https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Organic_farming_statistics#Total_organic_area

[3] http://romapis.org/img/Adresa%20MADR%20derogare%202021.pdf  

            

Scroll to Top