Un studiu WWF identifică alternative la Canalul Bâstroe

Ieri a început la Bucureşti cea de-a patra Reuniune a Părţilor la Convenţia privind Evaluarea Impactului asupra Mediului în Context Transfrontieră (Convenţia Espoo). Este de aşteptat ca Reuniunea să susţină oficial argumentele potrivit cărora Ucraina nu şi-a respectat obligaţiile asumate în cadrul acestui acord internaţional de mediu, cu privire la construcţia unei căi navigabile de mare adâncime de-a lungul Canalului Bâstroe, ce traversează direct partea ucraineană a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Un studiu realizat la cererea WWF, organizaţia internaţională care lucrează pentru conservarea naturii, poate ajuta la identificarea unor soluţii privind navigaţia prin partea ucraineană a Deltei Dunării, cu un impact mai redus asupra mediului şi asupra zonelor transfrontieră.

„Din punct de vedere ecologic, Canalul Bâstroe nu este o soluţie acceptabilă pentru navigaţia pe Dunăre. Efectele ei sunt devastatoare şi, aşa cum a demonstrat Comitetul pentru Implementarea Convenţiei Espoo, va avea un impact transfrontieră major asupra unor sisteme naturale de importanţa internaţională şi globală,” a declarat Michael Baltzer, Director al WWF Programul Dunăre-Carpaţi.

Când acest lucru va fi unanim acceptat, va fi posibilă implementarea unor soluţii pentru ca Ucraina să îmbunătăţească navigaţia dintre Dunăre şi Marea Neagră, soluţii cu un impact mai mic asupra mediului, care să răspundă şi necesităţilor de ordin economic şi social. WWF speră ca acest studiu să contribuie la identificarea unor soluţii viabile pentru navigaţie, susţinând, în acelaşi timp, conservarea capitalului natural de importanţă internaţională şi a serviciilor de mediu vitale pentru comunităţile locale, furnizate de ecosistemele Deltei Dunării.
Potrivit unor informaţii (Agenţia de ştiri Interfax, 11 martie, 2008) publicate recent, premierul ucrainean Yulia Tymoshenko a exprimat în mod oficial angajamentul că toate problemele de ordin ecologic pe care le-ar presupune construcţia Canalului Bâstroe vor fi rezolvate ţinând cont de aspectele ecologice. Identificarea unei soluţii alternative pentru Canalul Bâstroe este o opţiune reală; de fapt, este singura opţiune, în cazul în care acest angajament urmează să fie respectat.

Raportul realizat la cererea WWF va fi disponibil la sfârşitul lunii iunie şi va prezenta soluţiile alternative la Canalul Bâstroe pentru navigaţia în partea ucraineană a Deltei Dunării. Raportul este realizat de compania olandeză de consultanţă DHV B.V. şi elaborat de echipe de experţi în navigaţie atât din partea Ucrainei, cât şi a României.
Concluziile raportului vor fi evaluate în comun de principalii factori de interes la nivel naţional din Ucraina şi România, printre care se numără Academia Ucraineană de Ştiinţe şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării.

Delta Dunării acoperă porţiuni din teritoriul Ucrainei şi României şi include Rezervaţii ale Biosferei aflate sub protecţie UNESCO, precum şi un sit aflat pe lista Patrimoniulu Universal. Delta Dunării este una dintre cele mai valoroase zone naturale din lume, găzduind peste 1,000 de specii de plante, 300 de specii de păsări şi peşti. Delta Dunării este locaţia unde se înmulţesc specii de păsări ameninţate la nivel global, precum pelicanul comun şi pelicanul creţ, cormoranul pitic şi gâsca cu gât roşu, precum şi unele specii de sturion ameninţate cu dispariţia.

WWF implementează proiecte de protejare şi conservare a Deltei Dunării de peste zece ani. În anul 2002, în cooperare cu experţi ai Consiliului pentru Managementul Apelor din Odessa, Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării şi ai altor instituţii de profil, WWF a dat publicităţii o viziune pe termen lung pentru protecţia şi restaurarea Deltei Dunării, viziune care este implementată în prezent. Zonele umede de pe insula Tătaru au fost redate circuitului natural. Anul acesta, lacul Katlabuh, din Ucraina, va fi reconectat la cursul Dunării, redevenind astfel un lac viu, care va ajuta la îmbunătăţirea calităţii apei pentru comunităţile locale şi la revigorarea activităţilor de pescuit de care acestea depind.

Scroll to Top