Locuitorii oraşului Copenhaga, precum şi participanţii la Summitul ONU pe schimbări climatice, au stins aseară luminile pentru o oră, în cadrul unei ediţii speciale Earth Hour. Pe de altă parte, însă, promisiunile de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră pe care ţările dezvoltate le-au prezentat în cadrul Conferinţei riscă să se transforme în măsuri superficiale, care vor fi parte din acordul final.
Ora Pământului sărbătorită la Copenhaga a început printr-o paradă de felinare: aproape 1000 de copii au ieşit pe străzi purtând felinare din hârtie confecţionate de copii din întreaga lume, cu mesaje inscripţionate în diferite limbi, toate adresate liderilor reuniţi pentru negocieri. Parada a început în dreptul Planetariului, traversând faimoasele Gradini Tivoli şi s-a încheiat în Piaţa Primăriei, unde mii de oameni s-au reunit pentru a lua parte la eveniment.
`Schimbările climatice sunt mai puternice decât fiecare dintre noi, dar nu sunt mai puternice decât noi toţi, la un loc`
Aceasta a fost declaraţia făcută de Vijay Nambiar, Şeful de Cabinet al Secretarului General al ONU, după reaprinderea luminilor la Copenhaga. La rândul său, James Leape, directorul WWF International, a declarat că `acţiunile de combatere a schimbărilor climatice au fost amânate prea multă vreme. `
De altfel, analiza efectuată de WWF a identificat posibilitatea ca mai multe portiţe, strecurate în mod intenţionat, să le permită ţărilor puternic industrializate să îşi crească nivelul emisiilor cu 4 până la 10% până în 2020, faţă de nivelul anului 1990- o diferenţă izbitoare faţă de promisiunile de a-şi reduce emisiile cu 15-19% pe care ţările mari le-au prezentat, până acum, la Copenhaga. Aceste emisii ar putea cauza o creştere a temperaturii medii globale cu până la 4 grade, mult peste pragul de 2 grade celsius, admis de experţi.
Cea mai mare lacună este lipsa de dispoziţii guvernamentale în ţările în care ţintele de reducere pot fi atinse, în ţările care le revendică sau le oferă în schimbul unor compensaţii ţărilor în curs de dezvoltare în care piaţa creditelor de carbon poate fi mult mai puţin riguroasă. Conform calculelor WWF, aproximativ 1 milion şi jumatate de tone de emisii de carbon pot fi compromise în acest fel.
Mecanismul ONU pentru o Dezvoltare Curata (CDM), aflat în prezent în vigoare, permite atingerea unor reduceri de emisii reale, dar în acelaşi timp permite ţărilor dezvoltate să revendice credite de carbon pentru proiecte pe care le implementează în alte ţări.
`Pentru a evita un rezultat nul, WWF cere ca marea parte a reducerilor de emisii ale ţărilor dezvoltate să se facă în interiorul acestora. ` a declarat Kim Karstensen, coordonatorul Iniţiativei Globale pentru Climă din cadrul WWF.
O altă portiţă se creează pentru o eventuală situaţie în care ţările ar putea folosi în continuare creditele de carbon, în noi perioade de angajament- un pericol care derivă mai ales din dispoziţiile `Hot Air` acordate din plin Rusiei şi ţărilor din Europa de Est în cadrul negocierilor de la Kyoto. Per total, achiziţionarea acestor credite ar putea da naştere la 1.4 miliarde de tone de CO2 declarate ca fiind reduceri de emisii, până în 2020.
Alte două probleme sunt, pe de altă parte, slabele reglementări din silvicultură, precum şi emisiile din ce în ce mai mari care rezultă din activităţile navale şi aviatice.
`E posibil ca ţările dezvoltate să încerce să scape de angajamentul pentru reduceri reale de emisii, însă din păcate nu pot scăpa de o viitoare catastrofă climatică`, a adăugat Karstensen. `Acesta e drumul care ne aşteaptă, dacă ţările puternic industrializate vor găsi diverse metode de a-şi creşte emisiile, argumentând că, de fapt, le reduc prin metode creative de cuantificare care ne permit fie să nu le măsurăm, fie să le măsurăm de două ori, fie să le măsurăm prin metode greu de înţeles. `, a continuat Karstensen.
WWF va urmări, în continuare, negocierile şi va încerca, prin intermediul delegaţilor, să evite crearea de noi lacune.
Fotografii de la Earth Hour Copenhaga sunt disponibile pe www.panda.org sau pe pagina de Flickr: