Recomandările ONG-urilor pentru Consiliul European

Domnule Președinte,

Unul dintre obiectivele principale ale întrunirii din zilele de 26 și 27 iunie a Consiliului European, alături de măsurile pentru reducerea dependenței de importuri în energie, este acela de a crea premisele pentru stabilirea unui nou acord în privința politicilor climatice cu orizont 2030.

În lumina viitorului summit la nivel înalt dedicat schimbărilor climatice, convocat de Secretarul-general al ONU, Ban Ki-moon, este imperativ ca UE să facă progrese substanțiale către stabilirea propriilor noi obiective climatice pentru 2030, la un nivel de ambiție cu mult peste valoarea de 40% examinată la acest moment. Pe lângă consolidarea competitivității Europei și efectul benefic la nivel climatic, stabilirea unui set de obiective ambițioase va mări și gradul de securitate energetică.

Organizațiile Greenpeace, WWF, Terra Mileniul III și Bankwatch salută apelul făcut de Consiliul European în luna martie pentru stabilirea unui plan de reducere a importurilor de energie. Fără o asemenea măsură fermă, Uniunea Europeană va continua să importe mai mult de jumătate din necesarul propriu de energie și la nivelul anilor 2030 și 2050. Deși prin comunicarea „Strategiei europene pentru securitate energetică” Comisia Europeană recunoaște importanța eficienței energetice și a energiei regenerabile în reducerea importurilor de energie, documentul nu propune politici concrete pentru valorificarea potențialului acestora. Institutul Fraunhofer subliniază că, pentru orizontul 2030, este fezabilă reducerea cu 40% a consumului european de energie, echivalentul importurilor actuale de gaz din Rusia. Stabilirea unui cadru coerent de politici în acest sens ar reduce costurile cu importurile de energie cu precădere în statele cu nivel scăzut al veniturilor.

Vă invităm să luați inițiativa în cadrul Consiliului European și să sprijiniți o serie de măsuri concrete:

– stabilirea unui obiectiv pentru reducerea emisiilor cu efect de seră cu mult mai ambițios decât cel de 40% propus în prezent;
– eliminarea posibilității de folosire a unităților internaționale de compensare (așanumitele offset credits) pentru atingerea obiectivului de reducere a emisiilor. La acest moment, Europa realizează 75% din aceste unități în Rusia, Ucraina și China, externalizând astfel investițiile în tehnologii curate;
– instituirea unor mecanisme financiare de urgență la nivelul Uniunii Europene pentru programe extinse de renovare a clădirilor și pentru introducerea accelerată a tehnologiilor de încălzire bazate pe surse regenerabile de energie;
– prioritizarea interconectărilor ce consolidează piața internă de energie a Uniunii Europene înaintea infrastructurii menite să mărească dependența de (noi) surse externe;
– transformarea obiectivului neobligatoriu de eficiență energetică pentru 2020 într-unul obligatoriu și extinderea (dincolo de categoria clădirilor publice) cotei anuale de renovare din cadrul Directivei pentru eficiență energetică;
– includerea unui obiectiv de 40% pentru eficiență energetică în cadrul de politici climatice cu orizont 2030, precum și creșterea nivelului de ambiție pentru obiectivul privind energia regenerabilă, fără compromiterea obiectivelor UE privirind biodiversitatea.

Politicile ambițioase pentru combaterea schimbărilor climatice, creșterea ponderii energiei regenerabile și reducerea risipei de energie au potentialul să reducă simțitor dependența de importurile de energie. În același timp, dezvoltarea tehnologiilor curate va stimula inovația, va îmbunătăți competitivitatea economică, precum și nivelul de sănătate al populației.

Aceasta este o șansă importantă pe care o aveți pentru a schimba în bine viitorul României.

Cu stimă,

Ionuț Cepraga / Greenpeace România / [email protected]
Csibi Magor / WWF România / [email protected]
Lavinia Andrei / Terra Mileniul III / [email protected]
Ionuț Apostol / Bankwatch România / [email protected]

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top