Asociația Grupul de Inițiativă Radu Anton Roman, ARC 2020 (Agricultural and Rural Convention), Asociația de Ecoturism din România, Fundația Adept, Fundaţia CIVITAS pentru Societatea Civilă, Centrul de Asistenţă Rurală, Societatea Ornitologică Română/BirdLife România și WWF au constituit primul parteneriat nonguvernamental pentru o Politică Agricolă Echitabilă şi Sustenabilă – PAES.
PAES este o platformă de organizaţii ale societăţii civile ce activează în România în domeniul agriculturii, al dezvoltării rurale, al dezvoltării comunitare şi al conservării biodiversităţii din spaţiul rural românesc. În baza experienţei sale în aceste domenii, pe care o pune la dispoziţia autorităţilor naţionale, dar şi a celor comunitare, PAES îşi propune să transmită un mesaj comun al societăţii civile, privitor la o nouă politică europeană în domeniul agriculturii şi al dezvoltării rurale.
Constituirea PAES a pornit de la faptul că în România nu există încă un dialog continuu şi transparent între ministere, instituţii publice şi societatea civilă. PAES se vrea a fi o voce puternică ce promovează acest dialog, precum și concretizarea principiilor şi a soluţiilor în propuneri concrete, echitabile şi sustenabile de reformă a PAC .
Acest parteneriat deschis, căruia i se pot alătura şi alte organizaţii, a fost stimulat de publicarea recentă, de către Comisia Europeană, a comunicării “PAC la orizontul anului 2020: să facem faţă provocărilor hranei, resurselor naturale şi celor teritoriale”, un pas important în procesul de reformă a PAC. În paralel, ARC-2020 (Agricultural and Rural Convention), o platformă de organizaţii ale societăţii civile europene susținută și de unele organizaţii din România, a prezentat Comisiei Europene, Parlamentului European, Comitetului Regiunilor și Comitetului Economic şi Social European “Comunicarea din partea Societăţii Civile către Instituţiile Europene privind viitoarea Politică Agricolă şi Rurală”.
Atât Comunicarea Comisiei Europene, cât şi cea a ARC 2020 arată că europenii trebuie să facă faţă unor provocări precum cele legate de hrană, schimbări climatice şi protecţia mediului, inclusiv echilibrul teritorial. Astfel, se propune recompensarea acelor fermieri care furnizează bunuri publice de mediu, idee sustinută și de PAES. Plăţile din PAC se justifică dacă beneficiarii sunt cei care furnizează bunuri publice, iar principiul conform căruia poluatorul plăteşte este aplicat. Mai mult, adresându-se în mod clar şi concret provocărilor precum protecţia mediului, adaptarea şi combaterea schimbărilor climatice, gestionarea sustenabilă a resurselor naturale, consolidarea vitalităţii în mediul rural şi utilizarea fondurilor într-un mod echitabil şi cu ţinte bine definite, reforma PAC va putea demonstra că vine în întâmpinarea dorinţelor şi nevoilor cetăţenilor europeni, în aşa fel încât să reziste presiunilor privind revizuirea bugetului.
Politicile din domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale din 2014 ar putea fi radical modificate pentru a avea o Politică Agricolă Comună în domeniul Agriculturii, Hranei şi Dezvoltării Rurale astfel:
• o schimbare de paradigmă în agricultură, de la modelul actual predominant de agricultură industrială şi o industrie alimentară centralizată, la un model sustenabil, diversificat de producţie regională şi locală şi procesare de alimente, cu legături strânse între producători şi consumatori şi înalte standarde pentru sănătate publică şi mediu;
• o renaştere economică, socială, culturală şi de mediu a zonelor rurale, bazată pe puterea şi diversitatea comunităţilor, a culturii şi a resurselor locale, legată de diversitatea teritorială şi onorând angajamentul UE faţă de coeziunea economică, socială şi teritorială.