WWF-România a organizat în data de 1 aprilie, în satul Breb, un training pentru pensiunile din zona Mara-Cosău-Creasta Cocoșului (Maramureș) pe tema practicilor de ecoturism, în cadrul unui proiect inovator de conservare a naturii prin care organizația a facilitat o serie de demersuri pentru ca zona să fie desemnată destinație de ecoturism. Trainingul a fost susținut de Carmen Chașovschi, colaborator al Asociației de Ecoturism din România, și a fost o oportunitate de învățare și de schimb de idei pentru pensiuni din Desești, Breb și Ocna Șugatag. Participanții pot valorifica pe viitor cunoștințele acumulate prin adaptarea stilului de management și de planificare a afacerii.
Trainingul a demarat printr-o explicare a conceptului de ecoturism și a criteriilor pe baza cărora pensiunile pot obține certificarea în ecoturism – prezentare susținută de Bogdan Papuc de la Asociația de Ecoturism din România. Această parte introductivă a fost urmată de cursul propriu-zis în care participanții au aflat care sunt componentele unei destinații de ecoturism și modul organic în care pensiunea se poate încadra în mediul natural și antropic în care este amplasată, cum se pot diversifica și promova activitățile turistice oferite de pensiuni, avantajele conlucrării între diverșii furnizori locali de servicii turistice, precum și tehnici de amenajare tradițională a spațiului interior și exterior al pensiunii.
Cursul a cuprins și un exercițiu din care a decurs faptul că în procesul decizional pe care îl parcurg turiștii atunci când doresc să călătorească, destinația ocupă primul loc – turiștii aleg mai întâi zona în care urmează să călătorească și apoi locul de cazare. Ceea ce înseamnă că, pentru a atrage turiști, pensiunea trebuie să se integreze perfect în mediu și să recreeze atmosfera din zona în care este situată: prin respectarea stilului arhitectural local, introducerea de elemente decorative și de mobilier specifice locului sau recuperate de la construcțiile vechi tipic maramureșene, prin invitarea turiștilor să participe sau să observe activitățile ce compun viața de zi cu zi la sat.
Zona Mara-Cosău-Creasta Cocoșului și, în general, Maramureșul istoric este o destinație care (se) vinde prin natură – peisajele de tip mozaic menținute de practicile agricole traditionale – și cultură – viața la sat și arhitectura și cultura lemnului. Această combinație reprezintă un avantaj competițional pe piața de turism și de aceea acestea trebuie păstrate, valorificate în mod responsabil și promovate în mod unitar. Una dintre concluziile întâlnirii este că această destinație nu are nevoie de invenții sau elemente de arhitectură preluate din alte zone, ci de consevarea patrimoniului construit existent (case și biserici de lemn, instalații de tehnică țărănească) ce face parte din identitatea culturală locală și care a contribuit la renumele zonei pe plan internațional. Degradarea și chiar pierderea patrimoniului arhitectural, a valorilor naturale și a peisajelor rurale mozaicate vor dilua identitatea comunităților locale, imaginea zonei la nivel național și internațional și la reducerea numărului de turiști sau atragerea de vizitatori care nu apreciază astfel de elemente.
Cu această ocazie, reprezentanții pensiunilor au adus în discuție birocrația sau chiar impedimentele pe care le întâmpină cei care doresc să construiască pensiuni sau case tradiționale din lemn: cadrul legislativ este mult mai restrictiv și mai strict în ce privește construcțiile de lemn în comparație cu reglementările și avizele necesare pentru construcția de case moderne; în plus, nu există surse de finanțare pentru construcțiile tradiționale. Acest lucru este unul dintre factorii care contribuie la degradarea arhitecturii tradiționale și care trebuie adresat pentru a salva și stimula construcțiile tipic maramureșene.
O posibilă soluție s-a identificat în cadrul Parteneriatului Local pentru Dezvoltarea și Promovarea Destinației de Ecoturism Mara-Cosău-Creasta Cocoșului, anume încheierea unui protocol de colaborare între Ordinul Arhitecților din România – filiala Nord-Vest (Maramureș) și Primăria Comunei Budești. Protocolul ar trebui să dea un rol activ și o putere crescută de decizie Ordinului Arhitecților în procesul de avizare a construcțiilor din raza acestei unități teritoriale, astfel încât să fie stopată extinderea clădirilor ce nu respectă stilul arhitectural maramureșean.
Unde-s mulți, lucrurile pot merge într-o direcție mai bună
Parteneriatul este o structură formată în mod voluntar la finalul anului 2013 și aduce împreună 12 organizații, instituții și operatori economici din sectorul turistic de pe plan local, la care se adaugă WWF și AER ca organizații susținătoare. Parteneriatul s-a constituit în vederea obținerii statutului de destinație de ecoturism emis de Autoritatea Națională pentru Turism, prin promovarea valorilor culturale şi naturale ale zonei Mara-Cosău-Creasta Cocoşului şi dezvoltarea infrastructurii şi a produselor de turism într-un mod responsabil, cu respect şi atenţie faţă de capitalul natural.
Zona face parte din Maramureşul istoric şi are o suprafaţă de aproximativ 46.000 ha plină de valori demne de preţuit: păduri seculare, peisaje mozaic ce includ pășuni, fânețe, pășuni, livezi, mici suprafețe de teren arabil, râuri, mlaștini și lacuri sărate incluse în 7 arii naturale protejate (două fiind chiar situri Natura 2000 – Gutâi-Creasta Cocoşului şi Igniş), sate cu o arhitectură unică şi porţi monumentale din lemn, cu tradiţii şi obiceiuri de sute de ani, biserici-monument din lemn şi două biserici în Patrimoniul UNESCO. Responsabilitatea faţă de mediu (resurse naturale şi biodiversitate) şi respectul faţă de moştenirea culturală şi arhitecturală trebuie să devină principii importante în administrarea publică şi în derularea afacerilor (în mod special în sectorul de turism), pentru a evita pierderea acestei moşteniri şi a surselor de venit indisolubil legate de ea.
Mara-Cosău-Creasta Cocoşului este între primele microregiuni din România care au încheiat un asemenea parteneriat local şi au depus documentaţia necesară intrării în procesul de evaluare coordonat de ANT.
Această iniţiativă se derulează în cadrul proiectului transfrontalier PES Dunăre (Promovarea Plăţilor pentru Servicii de Mediu şi a schemelor de finanţare sustenabilă pentru Bazinul Dunării) finanţat de Programul de Mediu al Naţiunilor Unite (UNEP), prin Fondul Mondial pentru Mediu (GEF – Global Environmental Facility), cofinanţat de WWF şi sprijinit de Uniunea Europeană. Caracterul inovator al proiectului provine din dezvoltarea unui mecanism financiar care creează o relație directă între furnizorii de servicii turistice și ariile protejate din zonă, prin contribuții anuale fixe oferite de pensiuni și tur-operatori pentru măsuri de conservare a capitalului natural. Contribuția sectorului de afaceri la menținerea valorilor naturale este un criteriu important pentru desemnarea unei zone ca și destinație de ecoturism; zona Mara-Cosău-Creasta Cocoşului este prima care deține un astfel de mecanism, ce poate fi preluat ca model de alte zone. Mai multe informaţii despre proiect aici: http://romania.panda.org/ce_facem/economie_verde/plati_servicii_mediu/pes_dunare/.