PAES (parteneriatul nonguvernamental pentru o Politică Agricolă Echitabilă şi Sustenabilă pentru România) a analizat poziţia României privind reforma Politicii Agricole Comune, propusă pentru dezbatere de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale la sfârșitul anului trecut. O parte dintre organizaţiile membre ale platformei au înaintat deja punctele de vedere către Comisia Europeană, în cadrul consultării publice privind evaluarea impactului măsurilor de reformă ale PAC, care s-a încheiat pe 25 ianuarie.
PAES consideră că noua Politica Agricolă Comună ar trebui să aibă în vedere următoarele obiective principale:
1. Protejarea şi utilizarea corespunzătoare a resurselor naturale. Acestea reprezintă baza pentru producţia de hrană, fibre şi energie, deci pentru siguranţa alimentară pe termen lung şi pentru păstrarea capacității agriculturii europene.
2. Livrarea de bunuri publice și, implicit, sprijinirea fermierilor care le produc. Vorbim de beneficiile de care societatea are nevoie pentru a putea supraviețui – conservarea biodiversităţii, calitatea şi cantitatea apei, sechestrarea carbonului, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, fertilitatea solului, conservarea peisajului, asigurarea forţei de muncă în mediul rural etc.) şi a căror valoare reală nu este recunoscută la nivelul pieţei.
3. Asigurarea vitalităţii în cadrul comunităţilor rurale, prin păstrarea capacităţii de producţie agricolă pe termen lung şi îmbunătăţind situaţia economică locală.
De asemenea, PAES atrage atenția asupra necesității definirii conceptului de „agricultură sustenabilă” precum şi a stabilirii serviciilor de mediu şi socio-rurale pe care Europa vrea să le recompenseze. De altfel, este important și ca România să identifice acele beneficiile pentru societate care se doresc a fi păstrate în continuare, în special prin sprijinirea unor tipuri de agricultură capabile de a menţine funcţiile ecologice ale ecosistemelor.
Astfel, susţinerea practicilor agricole cu valoare naturală ridicată agricultura ecologică şi dezvoltarea comunităţilor locale contribuie atât la vitalitatea zonelor rurale, cât şi la conservarea naturii (de exemplu, se evită fenomenul de abandonarea a terenurilor, se menţin peisajele semi-naturale etc.).
De aceea, PAES solicită o creştere a bugetului alocat Pilonului 2 sau ca bugetul total să rămână cel puţin la nivelul actual, iar o parte consistentă din bugetul pentru Pilonul 2 să se adreseze măsurilor de agro-mediu, care ar trebui să fie mult diversificate (de pildă, plăţile pentru zonele cu valoare naturală ridicată să acopere şi investiţii socio-economice sau să se constituie o linie de finanţare specială pentru fermele de semi-subzistenţă în cadrul Axei 1). Mai mult, un Pilon 2 mai puternic şi eficient s-ar obţine prin lanţurile de piaţă locale cu valoare adaugată (promovarea pe piaţă şi procesarea la nivel local).
Prin urmare, fermele mici şi fermele de semisubzistenţă trebuie susţinute, în scopul diversificării şi al multifuncţionalității, dar şi pentru furnizarea de beneficii de mediu. De aceea, PAES sustine impreuna cu MADR o schema de sprijin dedicata fermelor mici.
PAES speră ca noua Politică Agricolă Comună să marcheze sfârşitul unei distribuţii inechitabile a banilor publici între fermieri atât în Europa, cât și în România, unde marile exploataţii reprezintă 1,1% din totalul fermelor, dar exploatează 52,1% din suprafața agricolă utilizată la nivel național.
Având în vedere experienţa organizaţiilor membre PAES în domeniile relevante pentru procesul de reformă privind PAC, dorim ca MADR să ne recunoască ca factori de interes mai mult decât într-un mod formal şi să aibă în vedere expertiza noastră în dezvoltarea şi susţinerea poziţiei României privind PAC după 2014.
Despre PAES
PAES este un parteneriat nonguvernamental pentru o Politică Agricolă Echitabilă şi Sustenabilă, ai cărei membri fondatori sunt: Asociația Grupul de Inițiativă Radu Anton Roman, ARC 2020 (Agricultural and Rural Convention), Asociația de Ecoturism din România, Fundația Adept, Fundaţia CIVITAS pentru Societatea Civilă, Centrul de Asistenţă Rurală, Societatea Ornitologică din România/Birdlife Romania și WWF Programul Dunăre-Carpați România. Aceste organizaţii ale societăţii civile activează în România în domeniul agriculturii, al dezvoltării rurale, al dezvoltării comunitare şi al conservării biodiversităţii din spaţiul rural românesc.