Un grup de parlamentari a iniţiat modificarea Legii 46/2008 – Codul silvic (înregistrat PLx.573 din 31.10.2011 ). Coaliţia de Mediu atrage atenţia asupra faptului că, pe lângă intenţiile pozitive şi necesare de modificare a Codului Silvic, schimbările propuse, alături de unele amendamente introduse de-a lungul dezbaterilor la nivelul Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, ca şi Comisie de specialitate a Camerei Deputaţilor, vor crea cadrul legal pentru degradarea pădurilor României, odată cu abandonarea principiilor de gospodărire responsabilă a acestora.
Coaliţia de Mediu şi WWF-Romania şi-au oferit, în nenumărate rânduri, disponibilitatea și expertiza, pentru a sprijini eforturile Comisiei de specialitate de a crea o legislație modernă, europeană, care reglementează gestionarea pădurilor. Drept răspuns, autorităţile le-au interzis ONG-urilor să mai participe la dezbateri şi toate solicitările ulterioare trimise către Comisie au rămas fără răspuns. Deşi WWF-Romania a depus o listă consistentă de observaţii şi propuneri la Comisia de specialitate, acestea nu se regăsesc în raportul final transmis plenului Camerei Deputaţilor.
Coaliţia de Mediu si WWF-România atrag atenția asupra anumitor propuneri de modificare/completare care vor avea un impact negativ asupra gestionării pădurilor din România.
1. Prin modificarile aduse articolului 59 sunt încălcate flagrant principiile unei gospodăriri durabile a pădurilor, pe care ţara noastră şi le-a însuşit până acum. Se va fi permite, astfel, exploatarea posibilităţii de produse lemnoase aferentă celor 10 ani de aplicare a prevederilor amenajamentului în 9, 5 sau chiar într-un singur an (singurul factor limitativ fiind posibilitatea absorbţiei pe piaţă a masei lemnoase). In acest mod se da, practic, undă verde pentru epuizarea pădurilor României, pentru a răspunde cererii tot mai mari de masă lemnoasă; vom asista, astfel, la abdicarea de la “principiul solidarităţii între generaţii”
2. În ciuda faptului că Fondul forestier în România ocupa o suprafaţă mai mică de 1/3 din teritoriul ţării (27,3%), sub nivelul mediu al Uniunii Europene, care este de aproximativ 36% şi, mai mult decât atât, repartizarea fondului forestier naţional pe regiuni de dezvoltare şi judeţe este neuniformă, prin modificarile aduse Art. 7 alin. (4) sau Art. 47 alin. (3) se creează posibilitatea scoaterii de suprafeţe din fond forestier într-un cadru necontrolat, ceea ce încalcă principiile care stau la baza gestionării durabile a pădurilor.
3. Conservarea biodiversităţii ecosistemelor forestiere este slab susţinută în propunerea legislativă, fiind necesar ca în Codul Silvic să fie precizate în mod clar care sunt pârghiile de ocrotire şi menţinere a acesteia.
4. Modificările propuse la art. 16 vor avea efecte asemănătoare cu greşelile din perioada celui de-al doilea val al retrocedării pădurilor (2001-2005), măsuri de care se leagă, în mare măsură, degradarea a peste 400.000 mii ha de pădure. Pentru a se evita acest dezastru, Codul Silvic trebuie să păstreze criterii clare, fără echivoc, privind obligativitatea preluării în administrare sau asigurării de servicii silvice, după caz, la cererea proprietarilor şi pe bază de contract, conform principiului teritorialităţii.
5. Îndeplinirea funcţiilor de protecţie a pădurilor impune implementarea de practici silviculturale restrictive, în anumite situaţii fiind excluse orice gen de intervenţii. Una dintre principalele cauze pentru nerespectarea cerinţelor unei gospodăriri adecvate a pădurilor este faptul că pierderile suferite de proprietari prin restricţiile impuse nu sunt compensate, astfel încât aceştia sunt singurii care depun eforturi pentru conservarea pădurilor, inclusiv de ordin financiar.
6. În mod evident, suportarea contravalorii efectelor funcţiilor de protecţie (Art. 15 alin (5) lit. c.) pentru pădurile proprietate publică a UAT şi privată, trebuie să ia în considerare şi beneficiarii direcţi sau indirecţi ai serviciilor de mediu sau sociale, mai ales dacă pe seama acestora se realizează profit (ex. construcţii hidroelectrice, păstrăvarii, complexe turistice, etc). În acest sens este necesară creearea suportului legal pentru elaborarea studiilor/metodologiilor de calcul ce urmează a fi aprobate de autoritatea publică care răspunde de silvicultură.
Având în vedere punctele şi argumentele enumerate mai sus, Coaliţia de Mediu lansează un apel către iniţiatorii acestui demers legislativ, către membrii Camerei Deputaţilor din Parlamentul României, societatea civilă şi mass-media, pentru realizarea unui efort comun, în vederea stopării Propunerii legislative de modificare şi completare a Codului Silvic. Coaliţia de Mediu solicita elaborarea, într-un mod transparent, a unei legi organice, vitale nu numai pentru prezentul ţării, ci şi pentru viitoarele generaţii.
O ţară preocupată de bunăstarea cetăţenilor vede în resursele naturale un beneficiu pe termen lung şi nu o sursă de venit pe termen imediat. Pădurile nu reprezintă doar o sursă de lemn cu potenţial economic, ci oferă nenumărate beneficii, vitale pentru cetăţenii oricărei ţări; aceste beneficii sunt complet ignorate în propunerea de modificare care pune astfel în pericol perspectivele de dezvoltare a României.
Pentru mai multe informatii va rugam contactati:
Costel Bucur, Coordonator programe forestiere WWF-România, [email protected], tel 0727 227 223
Organizaţiile semnatare:
1. WWF- România
2. Asociatia Actiune Civica Directa
3. Asociaţia ALMA-RO
4. Asociatia EcoAssist
5. Centrul pentru Politici Durabile ECOPOLIS
6. Fundaţia ECO-CIVICA
7. Viitor Plus – Asociaţia pentru Dezvoltare Durabilă
8. Acţiunea Ecologică Română
9. Amoeba Eco Center
10. Asociaţia 22 Decembrie 1989
11. Asociaţia Agent Green
12. Asociaţia AGORA – Grup de Lucru pentru Dezvoltare Durabilă
13. Asociaţia ARIN
14. Asociaţia Biosilva
15. Asociaţia Braşovul Verde
16. Asociaţia Centrul pentru Strategia de Dezvoltare Durabilă
17. Asociaţia de Ecoturism din România
18. Asociaţia de Hidroecologie şi Bioclimatologie
19. Asociaţia de Turism şi Ecologie Caltun – Club UNESCO
20. Asociaţia Ecologică Turismverde
21. Asociaţia Ecologie-Sport-Turism
22. Asociaţia Ecologistă „Floare de Colţ”
23. Asociaţia EcoPrut
24. Asociaţia Ecouri Verzi
25. Asociaţia Greeninitiative
26. Asociaţia Grupul Milvus
27. Asociaţia Heidenroslein
28. Asociaţia Iubim Natura
29. Asociaţia Mai Bine
30. Asociaţia MaiMultVerde
31. Asociaţia pentru Dezvoltare Durabilă Dunărea de Jos
32. Asociaţia pentru Dezvoltare Durabilă Timiş
33. Asociaţia pentru Mediu şi Turism Ulmul Cerasului
34. Asociaţia pentru Protecţia Liliecilor din România
35. Asociaţia pentru Protecţia Mediului Green Cross Şimleul Silvaniei
36. Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta
37. Asociaţia Sighişoara Durabilă
38. Asociaţia Tinerilor pentru Excelenţă
39. Asociaţia Ţinutul Secuiesc Verde
40. Asociaţia Transilvania Verde
41. Asociaţia Turistica Sportivă Civică şi Ecologistă Clubul de Cicloturism „Napoca”
42. Centrul de Consultanţă Ecologică Galaţi
43. Centrul Regional de Supraveghere Ecologică „Munţii Apuseni”
44. Clubul de Ecologie şi Turism „Floarea Reginei”
45. Clubul de Ecologie si Turism Montan Albamont
46. Clubul de Turism şi Ecologie Transmont Făgăraş
47. Clubul Eco Montan „Origini Verzi”
48. Clubul Ecologic Transilvania
49. Clubul Sporturilor Montane Hunedoara
50. Ecotop Oradea
51. Federaţia Reţeaua de Acţiune pentru Climă
52. Focus Eco Center
53. Fundaţia ACTIVITY pentru Resurse Umane şi Dezvoltare Durabilă
54. Fundaţia pentru Parteneriat
55. Fundaţia TERRA Mileniul III
56. Geo Natura
57. Mare Nostrum
58. Organizaţia GeoEcologică ACCENT
59. ProPark Fundaţia pentru Arii Protejate
60. Re.Generation
61. Asociatia CIDRM