WWF-România, Fundația ADEPT Transilvania și Fundația ProPark organizează astăzi o conferință la nivel european pentru a explica modelul agricol care a pus România pe harta Europei ca fiind deținătoarea unora din cele mai întinse terenuri agricole și zone cu Înaltă Valoare Naturală (HNVF – High Nature Value Farmland). Acestea ocupă peste 30% din suprafața agricolă a țării și sunt poli de biodiversitate cum foarte rar se mai găsesc în alte țări, precum și refugii pentru civilizația sătească autentică, și aceasta pe cale de dispariție.
Ce sunt terenurile HNVF (High Nature Value Farmlands)?
Terenurile agricole cu Înaltă Valoare Naturală sunt situate în Transilvania, Maramureș, dealurile subcarpatice și sud-vestul țării, unde agricultura de tip tradițional este principala activitate economică și un factor-cheie în conservarea naturii. Aceste terenuri sunt caracterizate de prezența vegetației naturale și semi-naturale (pășuni, pajiști) foarte bogată în specii, și sunt integrate într-un peisaj mozaicat extins și neîntrerupt ce include elemente naturale (precum marginile de câmpuri, gardurile vii sau din piatră, zone împădurite sau cu arbuști, pâraie), petice de pământ cultivat și livezi tradiționale.
Zonele agricole HNV reprezintă peste 30% din totalul suprafeței agricole din România: 5 milioane ha, asociate cu ferme de mici dimensiuni (semi-subzistență), de obicei familiale, în zonele colinare din interiorul și la exteriorul arcului carpatic.
Practicile agricole tradiționale au contribuit la menținerea acestor zone, care livrează o serie de beneficii publice precum peisajele culturale, aer curat, apă și produse alimentare de calitate înaltă, calitatea vieții, oportunități pentru recreere, stocarea carbonului sau controlul inundațiilor. De aceste lucruri beneficiază întreaga societate, nu numai comunitățile locale.
Din punct de vedere al randamentului economic pe hectar, fermele mai mici din România produc dublu faţă de cele mai mari (Eurostat, 2011). De asemenea, comunitățile locale de mici fermieri furnizează o gamă largă și considerabilă de locuri de muncă. Prin comparație, cele mai sărace patru regiuni din România se regăsesc în zonele ce găzduiesc cele mai mari ferme industriale din țară (Otiman, 2013).
Așadar, zonele HNV merită sprijin nu numai pentru conservarea diversității naturale pe care o întrețin, diversitate ce asigură echilibrul ecologic, reziliență la schimbările climatice și hrană nutritivă, dar și pentru productivitatea lor economică și agricolă ce asigură traiul multor comunități de fermieri. Sprijinul oferit acestor zone contribuie la prosperitatea comunităților locale, prin deschiderea de oportunități pentru diversificarea activității economice, cum ar fi dezvoltarea ofertelor de turism rural și a afacerilor bazate pe produse de calitate și sănătoase.
Principalele amenințări cu care se confruntă zonele și comunitățile de fermieri HNV
În ciuda valorii lor pentru comunitățile rurale și pentru societate, cele mai multe dintre aceste pășuni și pajiști semi-naturale și zone mozaicate, cultivate în regim extensiv, se află sub o presiune crescândă din cauza abandonului, intensificării activității agricole și a schimbărilor în modul de folosire a terenurilor. Sunt amenințate deoarece sistemele agricole la scară redusă nu mai oferă siguranță financiară sau confortul vieții la oraș sau în străinătate. Aceasta este o provocare economică și socială majoră, dar și una de mediu.
WWF-România, Fundația ADEPT și ProPark, alături de Agridea (Elveția), derulează o inițiativă ce pornește de la realitățile (nevoi și atuuri) a 6 zone HNV din țară, pentru a oferi asistență de specialitate în domeniul politicilor publice și idei de marketing valabile pentru întreg sistemul agricol HNV de la nivel național. Problemele pe care pun accent cele patru organizații:
- Limitări ale politicilor publice: plățile pentru terenurile agricole cu Înaltă Valoare Naturală din România sprijină doar 40% din zonele HNVF din țară – două milioane de ha dintr-un total estimat la 5 milioane ha. Plățile ar putea să fie extinse și planificate mai bine, pentru a sprijini familiile de fermieri și sistemele agricole ce necesită cel mai mult suport, în baza beneficiilor pe care le asigură (enumerate mai sus).
- Obstacole în accesul pe piață al produselor din zone cu Înaltă Valoare Naturală: fermierii mici se confruntă cu bariere administrative și comerciale în accesul pe piață. Standardele și regulile de igienă și siguranță alimentară pentru unitățile de producție sunt setate la un nivel prea înalt pentru a putea fi îndeplinite de micii producători, în timp ce birocrația le îngreunează accesul la finanțare. Micii producători au, de asemenea, o capacitate redusă de a găsi și accesa piețele de desfacere și de a-și prezenta produsele într-un mod atractiv pentru consumatori; acest lucru ține de abilități de marketing ce în general lipsesc, de un insuficient acces la informație și de situația fragilă în care se găsește comerțul tradițional, în contextul unei competiții în creștere dată de marile lanțuri comerciale străine și a lipsei unei viziuni pentru piețele alimentare și lanțurile alimentare scurte.
Inițiativa de creștere a viabilității economice a comunităților HNV
Partenerii de proiect au cooperat cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în perioada 2014-2015, când noul Program Național de Dezvoltare Rurală a fost definitivat. Măsurile destinate dezvoltării rurale au fost îmbunătățite pentru a răspunde cerințelor zonelor HNV; au fost adoptate noi specificări cu privire la flexibilitatea asupra datelor de cosit în funcție de altitudine, precum și plăți mai mari pentru a proteja pajiștile în regim de fâneață.
Pe partea de instruire, partenerii au creat un pachet de training pe tematici relevante pentru aceste comunități, precum și o rețea de „facilitatori comunitari” instruiți, care să livreze aceste traininguri în comunitățile lor. Peste 500 de fermieri au participat până acum la aceste ateliere de lucru și peste 250 de fermieri au vizitat alte ferme și asociații din România, Germania, Ungaria și Austria pentru a observa alte modele și pentru a găsi soluția cea mai bună pentru gospodăria proprie.
Pe partea de marketing, a fost analizată situația actuală de pe piața alimentară locală și din România, cu scopul de a crea o identitate comercială „umbrelă” a produselor HNV (un brand unic) și o strategie de poziționare a lor pe piață. S-a constatat că produsele HNV trebuie separate de celelalte tipuri de produse și trebuie să dobândească o identitate proprie, comună. Acest lucru ar ajuta să își mențină valoarea, sprijinind totodată fermierii să își dezvolte fermele în afaceri viabile. Echipa de proiect va continua să lucreze cu producătorii pentru a dezvolta și consolida brandul HNV, pentru a revitaliza piețele alimentare și a întări asociațiile de fermieri HNV.
În concluzie, găsirea unor soluții pentru menținerea practicilor agricole tradiționale este urgentă, nu numai pentru supraviețuirea unor comunități rurale vii și pentru asigurarea unei hrane sănătoase pentru populație, dar și pentru conservarea naturii și a serviciilor pe care ni le livrează. Acest lucru va fi transmis astăzi, din perspective diferite, de invitații la conferință, printre care Carlo Petrini (Președinte Slow Food Internațional), Ambasadorul Elveției în România, reprezentanți ai Comisiei Europene, Băncii Mondiale și Institutului pentru Politici Europene de Mediu. Inițiativa este susținută printr-un grant din partea Elveţiei, prin intermediul Contribuţiei Elveţiene pentru Uniunea Europeană Extinsă.