Ultimul mandat parlamentar este caracterizat prin absenteism, iniţiativă redusă a aleşilor şi supremaţia votului politic asupra raţiunii (de mediu) când vine vorba de legile şi propunerile cu impact asupra mediului trecute prin Parlament. 2012 a însemnat un an foarte prost pentru mediu, aşa cum a fost tratat acesta de legislativ, în această perioadă înregistrându-se cele mai slabe scoruri din istoria monitorizării Votul Verde.
Concluziile survin în urma finalizării celei de-a patra ediţii a cercetării Votul Verde (www.votulverde.ro) şi a clasamentului pe patru ani al celor mai verzi deputaţi, ambele realizate de Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis şi Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta, împreună cu partenerii Fundaţia TERRA Mileniul III, WWF, Asociaţia ALMA-RO, Centrul Independent de resurse pentru mediu CIDRM, Clubul Ecologic Transilvania şi 2Celsius.
Fruntaşii clasamentului pe 2012 au scoruri mediocre în comparaţie cu anii precedenţi confirmând o scădere generalizată de nivel. Astfel, cu un scor comparabil cu cel de anul trecut (52,84% faţă de 51, 57% în 2011), PSD urcă de pe penultimul pe primul loc în top grupuri parlamentare, în timp ce PD-L scade pe a doua poziţie cu scorul de 51,80% (faţă de 82,61% în 2011).
Iată şi câteva dintre concluziile cercetării Votul Verde 2012:
• Niciun parlamentar nu a reuşit să obţină punctajul maxim în urma votului pe cele 15 legi cu impact asupra mediului puse în discuţie. Cel mai mare scor (65,33% cu mult sub cel de anul trecut de 92,3%) a fost înregistrat de deputatul PSD Neacşu Marian (9 voturi verzi, 4 absenţe şi 2 voturi contrare poziţiei ecologiste). Acesta este urmat de colegii de partid Tătaru Cristian şi Grama Horia (64,67%) (cu câte 6 absenţe şi 2 voturi contra) şi de Giurgiu Mircia (64,33%) neafiliat (1 absenţă, 3 abţineri şi 3 voturi contra).
• Punctajele mici înregistrate de parlamentari în 2012 se datorează în mare măsură absenţelor şi incidenţei ridicate de abţineri şi voturi contrare poziţiei experţilor de mediu.
• Top 3 cei mai anti-mediu deputaţi:
1. Frunzulică Doru Claudian (partidul Progresist) 33,33% – 12 legi la care a fost prezent şi nu a votat, 2 voturi contra, 1 vot pozitiv
2. Săniuţă Marian Florian (neafiliat) 34,67% – 8 voturi contra, 4 voturi verzi şi 3 abţineri
3. Năstase Adrian (PSD) 35,36% – 4 voturi contra, 1 vot verde, 8 absenţe, 2 prezenţe fără vot.
În ceea ce priveşte modul în care au votat aleşii pe întreaga perioadă a actualei legislaturi (2008-2012), experţii Votul Verde subliniază umătoarele:
– numărul mic de iniţiative de mediu trecute prin Parlament (43 de propuneri şi legi de mediu votate final în camera decizională) şi mai ales rata îngrijorătoare a acelora cu impact negativ asupra mediului (14 legi negative, adică peste 30%).
– Deputaţi cu nume sonore nu reuşesc să primească note de trecere (punctaj minim de 50%) în clasamentul Votul Verde 2008-2012, printre care Elena Udrea, Călin Popescu Tăriceanu, Ludovic Orban sau Viorel Hrebenciuc.
– Mai grav, foşti miniştri ai mediului au demonstrat o atitudine constant iresponsabilă faţă de domeniul pe care îl apărau, absentând de la vot sau susţinând decizii cu impact negativ asupra mediului. Cel mai grăitor exemplu este ex ministrul Laszlo Borbely (punctaj 42%), penultimul clasat în topul Votul Verde 2008-2012. Exemplul său este urmat şi de ex-ministrul Attila Korodi (punctaj 59,6%), clasat mediocru, la mijlocul clasamentului Votul Verde pe 4 ani (locul 156 din 334).
– În contrapartidă, ex. Minstrul Mediului Sulfina Barbu, cu un punctaj de 66,5%, se clasează pe poziţia a zecea (10) în clasamentul celor mai verzi parlamentari din perioada 2008-2012.
”Urmează alegerile parlamentare iar întrebarea <<cu cine votăm?>> are toate şansele să rămână fără un raspuns decent. În acest context în care toţi par “o apă şi-un pământ”, analiza Votul Verde ne poate arăta dacă nu cu cine să votam, măcar cu cine să nu votam.” conchide Costel Popa, Preşedinte, Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis.
Notă pentru jurnalişti:
Metodologia Votul Verde 2012
Metodologia folosită este inspirată din modelul anglo-saxon, fiind cunoscută sub denumirea de “scorecard”. Pentru generarea unui astfel de “scorecard” sunt parcurşi următorii paşi:
1. Selectarea legilor de interes pentru mediul înconjurător, dezbatute și votate in Plenul Camerei Deputaților
2. Analizarea legilor de către experţii din proiect în funcţie de interesele pe care acestea le promovează şi sunt catalogate ca având un impact pozitiv sau dimpotrivă negativ asupra mediului. Un vot conform cu poziţia expertului echivalează cu un vot verde.
3. Identificarea modului în care au votat parlamentarii pentru proiectele de lege selectate cu ajutorul sistemului de vot electronic, introdus în Camera Deputaților în 2006.
4. Evaluarea fiecărui vot exprimat electronic al fiecărui parlamentar: astfel, dacă poziţia sa coincide cu cea a experţilor pe probleme de mediu, votul său este catalogat drept “verde” şi este punctat cu 10 puncte. Dacă votul său contravine poziţiei expertului, punctajul acordat este negativ (-10). Absenţele şi abţinerile au fost şi ele contorizate, însă mai puţin drastic decât voturile negative (o absenţă = -1 punct, o abţinere = -2 puncte). Cei care, deși prezenți la vot nu și-au exprimat nicio poziție au fost notați cu -3 puncte, considerându-se că este mai gravă decât o absenţă dar şi decât o abţinere.
5. Consolidarea acestor date şi realizarea clasamentului. În plus, se poate realiza o medie a fiecărui partid prin evaluarea voturilor parlamentarilor din partidul respectiv.
6. Pentru clasamentul 2008-2012 s-au folosit mediile scorurilor din fiecare dintre cei patru ani.
Pentru cele doua sesiuni legislative care s-au succedat de la ultima ediţie a Votului Verde , echipa proiectului a identificat un număr de 15 legi şi proiecte de mediu pe care au fost votate final. Acestea acoperă şase domenii de interes (resurse, ecologie urbană, alimente, biodiversitate, energie, fonduri pentru mediu) şi reprezintă cele mai importante iniţiative legislative de mediu din Parlamentul României.