Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta şi WWF (World Wide Fund for Nature) consideră inacceptabile declaraţiile ministrului Transporturilor şi Infrastructurii, Radu Berceanu, potrivit căruia lucrările de îmbunătăţire a condiţiilor navigabile pe Dunăre sunt blocate din cauza sturionilor.
Ministrul Berceanu susţine că investiţia privind îmbunătăţirea condiţiilor navigabile pe sectorul Călăraşi-Brăila „este blocată pentru că nişte sturioni îşi depun icrele acolo şi se freacă de nişte stânci care nu ştiu ce”.
Proiectele propuse de România vizează sectorul Călăraşi-Brăila şi sectorul comun Româno-Bulgar al Dunării şi includ intervenţii structurale majore (praguri de fund, epiuri, consolidări de maluri), care vor produce modificări ireversibile asupra fluviului şi, implicit, asupra florei şi faunei. Migraţia sturionilor înainte de construcţia Porţilor de Fier I şi II cuprindea Dunărea până la Regensburg (vezi harta). Prin blocarea cursului Dunării pe sectorul Călaraşi – Brăila prin construcţia unui prag de fund şi prin obstrucţia braţelor laterale, sturionii vor fi impiedicaţi să migreze în amonte şi aval în funcţie de scopul migraţiei (reproducere şi întoarcere în mare). Pe lângă sturioni, implementarea proiectelor respective va afecta şi alte specii şi habitatele prioritare incluse în arii protejate conform reglementărilor UE (situri Natura 2000).
„E de-a dreptul hilar să dai vina pe o specie pe cale de dispariţie pentru neputinţa legendară de a construi infrastructură de transport în România. E ca şi când o companie aeriană ar da vina pe păsări pentru eşecurile repetate în actul de management”, a declarat Liviu Mihaiu, preşedintele Asociaţiei Salvaţi Dunărea şi Delta.
„Dezvoltarea navigaţiei pe Dunăre nu trebuie să vină în contradicţie cu măsurile de conservare pentru sturioni şi alte specii. Există soluţii care servesc intereselor comune ale oamenilor şi naturii, ce trebuie doar acceptate şi implementate”, a declarat Orieta Hulea, Coordonator regional program Dunăre la WWF.
Sturionii sunt specii protejate, iar din 2006 pescuitul acestora în scop comercial a fost interzis pentru o perioadă de zece ani. România, ca stat membru Cites, a adoptat Strategia Regională pentru Conservarea şi Managementul Sustenabil al Populaţiilor de Sturioni din Nord-Vestul Mării Negre şi Dunărea Inferioară. De asemenea, în ultimii cinci ani, Guvernul României a alocat peste 4 milioane de euro pentru programul de refacere a populaţiilor de sturioni.
Măsurile au fost impuse de declinul alarmant al populaţiilor de sturioni din apele de pe teritoriul României.. Statisticile arată că sturionii înregistrează un declin continuu în ultimii 40 de ani, cantităţile pescuite scăzând de la 300 de tone, în anul 1960, la aproximativ 6 tone, în anul 1994. Datele statistice au fost confirmate şi de capturile reduse ale pescarilor, în anii 2005 şi 2006 fiind capturate numai două exemplare de nisetru.
Dintre speciile de sturioni care trăiesc în apele României, datele ştiinţifice arată că viza este specie critic periclitată extinctă, nisetrul, morunul şi păstruga sunt specii critic periclitate, iar cega este considerată specie vulnerabilă.