Ariile protejate reprezintă o soluție eficientă și ieftină pentru atenuarea impactului schimbărilor climatice- aceasta este concluzia unui ultim raport publicat de International Union for Conservation of Nature ( IUCN), Organizația Nature Conservancy, United Nations Development Programme, Wildlife Conservation Society, WWF (World Wide Fund for Nature) și Banca Mondială.
”Această carte, intitulată Soluții Naturale: ariile protejate contribuie la lupta oamenilor cu schimbările climatice (Natural Solutions: protected areas helping people cope with climate change), subliniază, pentru prima oară, importanța ariilor protejate în reducerea impactului schimbărilor climatice și chiar ne indică cum le putem crește eficiența”, a declarat Lordul Nicholas Stern, autorul prefaței raportului.
Ariile protejate joacă un rol extrem de important în reducerea emisiilor de dioxid de carbon din atmosferă. 15% din stocul de carbon de pe planetă –aproximativ 312 gigatone- este captat în ariile protejate din toată lumea. În Canada peste 4000 de milioane de tone de carbon sunt sechestrate în 39 de parcuri naționale, fiind estimate la o valoare de 39-87 de milioane de dolari în credite de carbon. În Amazon, prin includerea sub statut de protecție a anumitor zone, se va preveni defrișarea a 670.000 km² de pădure până în 2050, reprezentând 8 milioane de tone de dioxid de carbon care altfel ar fi fost eliberate în atmosferă.
Ariile protejate sunt adevărate scuturi de apărare împotriva dezastrelor naturale, oferind spațiu pentru scurgerea inundațiilor, stabilizând solurile, evitând astfel alunecările de teren și protejându-ne de ravagiile furtunilor. Se estimează, de pildă, că zonele umede de pe coasta Statelor Unite asigură servicii de protecție împotriva inundațiilor cauzate de uragane în valoare de 23.2 miliarde de dolari anual.
Ariile protejate asigură, în plus, conservarea resurselor naturale, fără de care nu am putea avea parte de hrană și apă curată și fără de care multe dintre comunități nu ar putea supraviețui. 33 dintre cele 100 de metropole ale lumii își procură apa pentru populație din arii protejate.
Cu ocazia Conferinței Națiunilor Unite de la Copenhaga și a Anului Internațional al Biodiversității-2010, menținerea și extinderea rețelei de arii protejate la nivel global va fi recunoscută atât de Convenția-Cadru a Națiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice (UNFCCC), cât și de Convenția pentru Biodiversitate, ca și armă puternică în lupta cu schimbările climatice și va trebui inclusă, drept urmare, în strategiile naționale privind schimbările climatice.
Ce face România în privința ariilor protejate?
În septembrie 2009, statul român a fost dat în judecată la Curtea Europeană de Justiție, pentru încălcarea prevederilor tratatului de aderare referitoare la managementul ariilor protejate. Procesul de desemnare a zonelor protejate a fost tratat fără seriozitate, iar în ceea ce privește structurile de management, România este singura țară din UE care nu oferă niciun fel de sprijin guvernamental pentru rețeaua de arii protejate. Zonele protejate sunt declarate doar pe hârtie, fără a avea clarificată modalitatea de administrare, fără o autoritate naţională de coordonare şi resurse alocate de la bugetul statului pentru administrare şi fără a avea aprobate măsuri de menţinere a statutului favorabil de conservare până la elaborarea planurilor de management pentru aceste zone. Acest lucru este cu atât mai grav, cu cât România este una din ţările cele mai bogate în ce priveşte valorile şi resursele naturale din Uniunea Europeană. Această bogăție națională imensă aduce cu sine și multe beneficii, de la apa curată la absorbția de dioxid de carbon.
”În goana după soluții moderne pentru contracararea efectelor schimbărilor climatice riscăm să pierdem din vedere o alternativă sigură”, a declarat Alexander Belokurov, Manager de Conservare la WWF International. ” Oamenii au investit timp de un mileniu în conservarea ariilor protejate, prin metode tradiționale care și-au dovedit eficiența și potențialul chiar și în vremurile moderne ”