WWF-România privește cu îngrijorare decizia Guvernului României de a înlătura rangerii, biologii, ecologii și silvicultorii din managementul ariilor naturale protejate. La inițiativa Ministerului Mediului, Guvernul a votat joi, printr-o ordonanță de urgență, modificarea cadrului legislativ al ariilor protejate*, eliminând organizațiile non-guvernamentale din lista entităților care au grijă de natură. Decizia a fost luată fără o consultare prealabilă cu entităţile impactate (custozii ariilor naturale protejate), fără ca autoritățile centrale să poată justifica natura urgenței.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului a declarat ulterior că „foarte mulți custozi au creat probleme în realizarea proiectelor de infrastructură”, însă justificarea nu este susținută de date pentru a se putea înţelege natura problemelor create. Faptul de a nu emite avize favorabile în cazurile unor investiții cu impact semnificativ nu reprezintă în sine o abatere, ci din contră, o măsură de protecție a ariilor naturale protejate aflate în responsabilitatea custozilor, în linie cu principiul precauției în luarea deciziilor de mediu și dispozițiile legislației UE în domeniu.
Agenția Națională de Arii Naturale Protejate va monopoliza și „avizul custodelui”, un filtru birocratic care făcea diferența între proiectele prietenoase cu mediul și cele distructive. Acest aviz va fi eliberat dintr-un birou lipsit de expertiză în biodiversitate şi cunoaşterea situaţiei din teren, existând riscul de a fi motivat după considerente politice și nu de mediu. Astfel, Guvernul scoate de la masa discuțiilor și deciziilor experții independenți, care până acum au vegheat ca dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea economică în ansamblu, în țara noastră, să se facă în mod sustenabil, asigurând în același timp condiții de viață de calitate pentru oameni.
Ariile protejate sunt esențiale pentru o dezvoltare durabilă a comunităților rurale și societății în general. Pierderile de mediu (ecosisteme din ce în ce mai puţin sănătoase), inclusiv din perspectiva fenomenelor generate de schimbările climatice foarte vizibile și în România, ne afectează pe toți, indiferent de opinii politice, vârstă, venituri sau categorie socială.
WWF-România face apel pentru revenirea la sistemul de management care include custodiile și remedierea problemelor legate de anumite custodii prin măsurile punctuale disponibile contractual și nu prin măsuri legislative generalizate, cu riscuri majore pentru viitorul naturii în România.
Înainte de a prelua atribuțiile și responsabilitățile tuturor custozilor, ANANP trebuie să demonstreze că deține capacitatea tehnică și financiară cel puțin pentru administrarea tuturor acelor arii naturale protejate cărora momentan le lipsesc structurile de administrare. În condițiile în care este de notorietate faptul că ANANP nu are capacitate nici pentru această situație, decizia eliminării tuturor custozilor independenți din structurile de administrare nu poate fi interpretată decât ca un act irațional și un atac direct la valorile democratice care ar trebui să stea la baza oricăror decizii politice, cu potențiale prejudicii economice, sociale și de mediu complet ignorate la momentul deciziei luate de Guvern.
Informații pentru editori:
Despre sistemul de management al ariilor protejate din România:
Noul act normativ de tip ordonanță de urgență a eliminat sintagma de „custode” al unei arii protejate, care încă din anii 50-60 era folosită de către Academia Română – Comisia Monumentelor Naturii.
De 11 ani încoace, termenul de custode este un termen consacrat pentru persoanele juridice care au în grijă, cu mai multe responsabilități decât drepturi conferite de cadrul legal, anumite categorii de arii naturale protejate.
În acest moment, în România există în total 985 de arii naturale, dintre care mai puțin de jumătate sunt administrate. Cei 166 de custozi și administratori au grijă de monumente ale naturii, rezervații naturale, rezervații științifice sau mai recent situri din rețeaua ecologică de interes european Natura 2000.
Fără a beneficia până în prezent de suport financiar din partea autorității publice centrale care răspunde de arii naturale protejate, respectiv din partea Ministerului Mediului și Agenției pentru Administrarea Ariilor Naturale Protejate, din fonduri proprii, din venituri generate de turism și alte surse private, organizațiile care au dobândit calitatea de custode administrează și păstrează pentru generațiile viitoare 264 arii naturale protejate, care acoperă circa 1,6 milioane de hectare din suprafața României.
Între aceștia, 62 de custozi sunt înființați în baza O.G. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile și au statut juridic de organizații non-guvernamentale. Numai Federația Coaliția Natura 2000, care administrează 10% din totalul ariilor naturale protejate din România, implică în conservarea naturii un număr de peste 400 de angajați, în marea majoritate tineri.
Pe lângă activitățile de protejare a capitalului natural, custozii de arii naturale protejate au inventariat și monitorizat cele mai valoroase elemente ale capitalului natural din ariile naturale protejate, au elaborat măsurile strict necesare pentru păstrarea acestui capital natural inestimabil în cadrul planurilor de management realizate cu sprijinul financiar al Comisiei Europene și desfășoară acțiuni de educație de mediu de importanță națională și europeană.
Ținta asumată de către România privind elaborarea acestor măsuri de conservare și planuri de management a fost parțial atinsă de Ministerul Mediului cu sprijinul organizațiilor nonguvernamentale în principal și nu prin forțele proprii Ministerului sau A.N.A.N.P.. Organizațiile nonguvernamentale au sprijinit constant și sprijină Ministerul Mediului, Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, Agențiile Județene pentru Protecția Mediului, Gărzile de Mediu în activitățile din domeniul ariilor naturale protejate.
Și nu în ultimul rând, organizațiile nonguvernamentale au făcut posibil ca milioane de vizitatori să poată să-și petreacă timpul liber în zone naturale, susținând astfel antreprenori din comunitățile locale.
*O.U.G. 57/2007 privind conservarea florei și faunei, cu modificările ulterioare