Agent Green a demarat primul contrastudiu de biodiversitate din România în cazul constructiei DN 66A prin arii naturale protejate

Agent Green, alături de WWF, alte două organizații partenere și profesori de la catedra de biologie a Universității Babes-Bolyai au demarat primul contrastudiu științific de biodiversitate din România pentru a demonstra că drumul național 66A care măsoară 19 km ar urma să afecteaze ariile protejate pe care le traversează și să distrugă ireversibil ultimul Peisaj Forestier Intact din zona de climă temperată a Europei adăpostit în munții Retezat, Godeanu și Țarcu.

Evaluarea impactului asupra biodiversității reprezintă ultima autorizație necesară Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale și ultimul pas în vederea procesului de luarea deciziei privind acordul de mediu care urmează să fie luată de Agenția Națională de Protecția Mediului în privința începerii asfaltării naturii.

Contrastudiul a fost inițiat de organziațiile Agent Green, Grupul Milvus, Asociația pentru Protecția Liliecilor, Societatea Română de Herpetologie, Societatea Carpatina Ardeleană și WWF și de oameni de știință de la catedra de biologie a Universității Babes Bolyai și acreditați pentru a realize studii de biodiversitate.

Anul trecut Agent Green și organizațiile partenere au protestat la Câmpușel locul până unde s-a ajuns cu asfaltul, au oprit Hotărârea de Guvern de la începutul acestui an care viza defrișarea a 30 ha de pădure ce stau în calea drumului, au dat în judecată Administrația Parcului Național Domogled și au desființat studiul de impact al beneficiarului care conținea zeci de erori și omisiuni științifice.

”Este regretabil cum profesori de biologie de la Universitatea din Timișoara și-au pătat numele cu un studiu submediocru realizat tocmai în cea mai importantă zonă cu natură sălbatică din Europa. Nu putem sta nepăsători și am decis să reunim cei mai buni oameni de știință pentru a face contrastudiul care din păcate nu se bucură de susținerea Administrației Parcului Domogled. Acesta a încercat în mod repetat să ne blocheze studiul. Înțeleg că sunt supărați că i-am dat în judecată și că se simt frustrați că au avizat un studiu realizat după doar 5 zile de muncă în teren, dar acesta nu este un argument să se opună științei adevărate. Avem totuși de a face cu cea mai vastă zonă sălbatică fără drumuri pavate din Europa. Dacă nu aici, atunci unde să întâlnim atâtea specii de animale sălbatice? Un studiu serios ar trebui realizat în baza unor observații pe cel puțin 2-3 ani. Al nostru va fi de numai un an pentru acordul de mediu nu așteaptă după noi, dar chiar și așa vom demonstra că impactul DN 66A asupra mediului nu este acceptabil și intenționăm să publicăm rezultatele într-un jurnal științific internațional de calibru”, a spus Gabriel Păun, Președinte Agent Green.

Printre altele, organizațiile ecologiste partenere au contestat toamna trecută la dezbaterile publice pe DN 66A informații din studiul de impact cum ar fi confuzii grave între diferite specii de păsări (de exemplu șorecarul comun confundat cu un viespar), faptul că nu s-au observat specii de păsări răpitoare precum acvila de munte, șoimul călător și bufnițe, dar nici lilieci. S-a găsit un singur loc pe unde ursul traversează traseul drumului, dar niciun râs și niciun lup ori alte specii de mamifere mari. Nici broscuțele, șopârlele și șerpii n-au fost atent monitorizate. Rușinoasă este și eroarea că guguștiucul ar fi pasăre migratoare, deși aceasta este specifică întregului continent European.

Observațiile în teren au început în luna ianuarie a acestui an în condiții de zăpada ce măsura chiar și 2 metri și la temperature de sub -30 de grade. Chiar și în astfel de condiții, specialiștii în mamifere mari au parcurs cei 19 km de drum la picior. ”Cum am pornit de la Câmpușel am întâlnit o turmă de 9 capre negre care aștepta primele raze ale soarelui pentru a se dezmorți de gerul necruțător al nopții. Până la sfârșitul zilei am documentat 49 de puncte pe unde animale mari au traversat ruta propusă a drumului. O haită de lupi a traversat drumul și a făcut un popas puțin înainte de pasul Jiu-Cerna unde ne-a lăsat semne în zăpadă că s-a jucat”, a spus Anca Șerban, vicepreședinte Agent Green.

Csaba Domokos de la Grupul Milvus, specialist în mamifere adaugă că ”mergând și mai departe am găsit urme ale altor mamifere sălbatice active și iarna: cerbul, căpriorul, mistrețul, jderul de copac, veverița, vulpea, pisica sălbatică, iepurele. Mai spre primăvară am înregistrat și prezența râsului, dar și trezirea din somnul de iarnă a ursului care a traversat drumul în 11 locuri, nu doar în unul singur cum susținea beneficiarul drumului Până astăzi am consemnat în total 109 puncte distincte pe unde mamiferele de dimensiuni mari și mijlocii au traversat drumul, deci este o activitate intensă”. Tot de la Grupul Milvus, ornitologul Istvan Kovacs a descoperit deja un cuib de acvilă de munte.

Richard Hoffmann, specialist în lilieci (chiroptere) al Asociației pentru Protecția Liliecilor a fost contrariat că cei ce au făcut studiul nu au găsit niciun liliac la DN 66A. El a început observațiile în nopțile din luna aprilie. ”Eram convins că cei ce au făcut studiul se înșală în legătură cu faptul că în zonă nu ar exista lilieci pentru că s-au bazat pe faptul că nu ar fi peșteri. În realitate există nenumărate grote și peșteri, iar pentru informarea lor, liliecii se pot adăposti cu sutele chiar și în scorburile copacilor. După doar două sesiuni de observații, în lunile aprilie și mai am descoperit de-a lungul drumului deja 26 din cele 31 de specii de lilieci care trăiesc în România și care ar fi puternic afectate de construcția drumului”.

Doctorul Ionuț Ghira de la catedra de biologie a Universității din Cluj și Președintele Societății Române de Herpetologie și fost custode al Parcului Național Retezat în anii ‘80 știe spune că ”Săptămâna trecută am ieșit deja a doua oară pe teren la drum și am identificat cu ușurință 34 de puncte unde 4 specii de reptile și 6 de amfibieni se reproduc și chiar habitează atât pe drum cât și în imediata vecinătate a acestuia. Sunt îngrijorat în mod special de soarta de aici a buhaiului de baltă cu burta galbenă (Bombina variegata), broască aflată în pericol de dispariție și protejată teoretic de legislația națională și europeană”.

Contrastudiul continuă și săptămâna aceasta când experți în ornitologie (păsări), insecte și floră vor începe de asemenea observațiile de teren aducând un plus de valoare studiului. Specialiștii evaluează în același timp o posibilă rută alternativă cu tunel care ar evita pasul Jiu-Cerna și Stânca Roșie, salvând astfel Peisajul Forestier Intact.

Agent Green, Milvus, Carpatina Ardeleană, WWF și Societatea Română de Herpetologie cer ANPM să nu emită acordul de mediu pentru construcția tronsonului 3 al DN 66A.
 

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top