Studiul pe mai mulți ani realizat de WWF-România Fondul Mondial pentru Natură arată că sărăcia energetică prezentă în gospodăriile românești împinge oamenii să cumpere cantități mai mari de lemn de foc și pun sub semnul întrebării ritmul și echitatea tranziției energetice a țării.
Contextul din România și UE
România are una dintre cele mai ridicate rate de sărăcie energetică din Uniunea Europeană. Aproximativ 2,5 milioane de gospodării – majoritatea situate în zone rurale și periurbane – își încălzesc locuințele cu lemne de foc sau alți biocombustibili solizi. Pentru multe dintre aceste familii, lemnul nu reprezintă o alegere, ci este singurul combustibil pe care și-l pot permite. Locuințele slab izolate, echipamentele de încălzire învechite și veniturile care nu țin pasul cu creșterea costurilor îi țin pe milioane de români într-un ciclu de consum ridicat, poluare ridicată și insecuritate energetică.
La nivel european, urgența acestei probleme este bine recunoscută și există mecanisme de redresare și reziliență precum PNRR și Planul național integrat pentru energie și climă (PNIESC) care stabilește obiective obligatorii pentru energia regenerabilă și reducerea emisiilor până în 2030. Noul Fond social pentru climă al UE – parte a pachetului mai amplu „Fit for 55″ – este conceput pentru a ajuta gospodăriile vulnerabile să gestioneze costurile tranziției verzi, inclusiv prin sprijin pentru modernizarea sistemelor de încălzire și măsuri de eficiență energetică.
Cu toate acestea, datele colectate de WWF-România arată o realitate cu totul diferită. În ciuda existenței acestor cadre de reglementare, multe dintre comunitățile vulnerabile din România rămân excluse din procesul de tranziție. De aceea, WWF-România a derulat două proiecte complementare, LIFE BioBalance și EUKI BioJust pentru a reduce decalajul dintre ambițiile politice și realitatea de zi cu zi.
Rezultatele sondajului
Realizate la inițiativa WWF România, aceste sondaje s-au desfășurat în trei etape – februarie-martie 2022, februarie 2024 și martie 2026 – cu un număr de 500, 300, respectiv 500 de respondenți. Participanții au fost cu vârste cuprinse între 18 și 70 de ani care utilizează lemne de foc pentru încălzire. Rezultatele urmăresc modul în care obiceiurile, situația financiară și atitudinile au evoluat pe parcursul a patru ani.
În 2022, 57 % dintre gospodării se bazau exclusiv pe lemne de foc pentru încălzire. Până în 2026, această pondere a crescut la 62%, iar cantitatea medie achiziționată a crescut de la 14,2 la 15,3 metri cubi pe sezon. Gazul și electricitatea, deși sunt disponibile din punct de vedere tehnic pentru mai multe gospodării (acoperirea cu gaz prin conducte a crescut de la 56% la 62%), rămân inaccesibile din punct de vedere financiar.
Datele privind veniturile explică de ce. Proporția respondenților ale căror venituri sunt insuficiente chiar și pentru necesitățile de bază a crescut de la 10% în 2022 la 18% în 2026 – aproape unul din cinci. Doar 7% au declarat că își pot satisface confortabil toate nevoile și că mai pot și economisi, în scădere de la 9%. Cu mai puțini bani disponibili, investițiile în eficiență s-au prăbușit: ponderea gospodăriilor care și-au înlocuit sistemul de încălzire a scăzut de la 8% la doar 1% în cei patru ani.
Această diferență de accesibilitate se reflectă și în modul în care se arde lemnul. Jumătate dintre gospodării folosesc în continuare un amestec de lemne de foc umede și uscate, în ciuda faptului că acest lucru produce mai multe particule fine (PM2,5) și mai puțină căldură utilizabilă. 44% dintre respondenți consideră poluarea aerului cauzată de lemnele de foc ca fiind semnificativă sau foarte semnificativă – o cifră similară cu cea din 2022.
În ceea ce privește izolarea locuințelor, 20 % dintre case nu au nicio izolație la pereți sau ferestre, iar doar 26 % sunt complet izolate. În timp ce 45 % își exprimă intenția de a izola locuința în viitorul apropiat, 8 % spun că ar dori să o facă, dar nu își permit, iar 31 % au exclus complet această posibilitate.
Intențiile de modernizare a sistemelor de încălzire sunt, de asemenea, în scădere. Procentul gospodăriilor care planifică orice modificare a sistemului lor a scăzut ușor de la 61% în 2022 la 59% în 2026. Printre cei care planifică modificări, instalarea încălzirii centrale (43%) și îmbunătățirea sistemului (37%) domină; interesul pentru pompele de căldură a crescut modest de la 14% la 19%, dar interesul pentru panouri solare a scăzut de la 35% la 29%. Și mai revelator: o pondere tot mai mare de respondenți spun că intenționează să treacă în totalitate la lemne de foc, în loc să renunțe la ele.
S-au înregistrat progrese reale în ponderea gospodăriilor care beneficiază de sprijin social din partea statului pentru lemne de foc, procentul a crescut de la 7% în 2022 la 13% în 2026. Însă, având în vedere că 86% dintre gospodării nu beneficiază încă de niciun sprijin, amploarea nevoilor nesatisfăcute eclipsează progresele realizate.
Notă:
Aceste materiale sunt realizate în cadrul proiectului EUKI BioJust („Tranziție echitabilă pentru gospodăriile dependente de combustibil solid”) este o inițiativă derulată de WWF-România în parteneriat cu organizații din Bulgaria și Ungaria, având ca scop sprijinirea gospodăriilor vulnerabile în tranziția către sisteme de încălzire mai curate și eficiente. Finanțat prin Inițiativa Europeană pentru Climă (EUKI) a Ministerului Federal German pentru Afaceri Economice și Acțiuni Climatice (BMWK), proiectul se concentrează pe reducerea sărăciei energetice și promovarea utilizării sustenabile a biomasei solide în România, Bulgaria și Ungaria. Activitățile includ dezvoltarea de politici publice, proiecte pilot în comunități rurale și diseminarea bunelor practici pentru a asigura o tranziție energetică justă și echitabilă.
Pentru mai multe informații contactați:
Raluca Șerbănică, Project Manager Climă și Energie, WWF-România, +40 745395155, [email protected]
Raluca Dan (WWF-România), Project Manager EUKI BioJust, +40 730 098 718, [email protected]
Află mai multe despre activitatea noastră
Facem parte din mișcarea mondială pentru un viitor cu emisii reduse și rezilient la schimbările climatice. Acest viitor presupune stabilizarea nivelurilor gazelor cu efect de seră din atmosferă și luarea de măsuri proactive pentru a ajuta atât oamenii, cât și natura să se adapteze la consecințele crizei climatice. Scopul primordial pe termen lung al activității noastre privind Clima și Energie este de a asigura utilizarea pe scară largă și cât mai eficientă a surselor de energie adecvate și curate, în beneficiul naturii și al comunităților locale.