Alături de EPG, am lansat o analiză în cadrul proiectului RENewLand care prezintă progresele și provocările României în ceea ce privește dezvoltarea zonelor de accelerare pentru producerea energiei din surse regenerabile, precum și recomandările experților pentru ca acest proces să fie eficient și sustenabil. De asemenea, documentul este însoțit de o propunere de metodologie privind cartografierea și desemnarea RAAs (aici), care va fi testată prin intermediul unei zone pilot în lunile următoare.
Contextul UE pentru zonele de accelerare a energiei regenerabile
România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, are obligația de a implementa planificarea spațială pentru producția de energie din surse regenerabile conform Directivei revizuite privind energia regenerabilă (RED III) din octombrie 2023.
Cartografierea și desemnarea zonelor de accelerare (RAAs) pentru energia regenerabilă vor genera un impact semnificativ din punct de vedere socio- economic, prin atragerea de investiții substanțiale, crearea de locuri de muncă, transformările la nivelul comunităților locale și reducerea costurilor cu energia (pe termen mediu și lung) pentru consumatori. De asemenea, RAAs reprezintă o oportunitate pentru atingerea obiectivelor naționale privind decarbonizarea și contribuția la ținta europeană de cel puțin 42,5% energie regenerabilă în consumul final până în 2030.
Contextul UE pentru zonele de accelerare a energiei regenerabile
România se confruntă cu întârzieri în procesul de desemnare a zonelor de accelerare pentru energie regenerabilă. Deși transpunerea RED III a început în octombrie 2024 și a trecut printr-un proces de consultare publică, întârzierea a fost prelungită de contextul politic, marcat de instituirea unui guvern interimar cu atribuții limitate în adoptarea de noi reglementări în perioada de tranziție.
Conform documentului EPG – WWF România, provocările cu care ne confruntăm la nivel național sunt legate de transpunerea directivei, coordonare limitată la nivel interministerial, capacitatea tehnică insuficientă a instituțiilor cheie și de absența unei platforme centralizate de date spațiale pentru o planificare integrată eficientă. Aceste obstacole sunt agravate de constrângerile fiscale la nivel național, respectiv spațiu redus pentru cheltuieli, care au împiedicat Ministerul Energiei să lanseze oficial procesul de cartografiere RAA, amenințând atingerea la timp a obiectivelor naționale în materie de energie regenerabilă.
Recomandări
Pentru a depăși aceste provocări, recomandăm:
- instituirea unui grup de lucru permanent format din mai multe părți interesate, care să supravegheze și susțină punerea în aplicare;
- adoptarea unei metodologii multicriteriale bazate pe GIS pentru selectarea zonelor potențiale;
- prioritizarea terenurilor degradate și neagricole pentru dezvoltarea energiei regenerabile, evitând zonele sensibile din perspectiva biodiversității;
- dezvoltarea unei platforme centralizate de date spațiale open-source;
- integrarea garanțiilor privind biodiversitatea și adresarea impactului cumulativ între aceste zone și orice alte infrastructuri existente sau planificate în evaluările strategice de mediu necesare desemnării RAA;
- elaborarea, implementarea și monitorizarea regulilor de atenuare/mitigare a efectelor dezvoltării fiecărei zone de accelerare asupra naturii (mitigation rulebook);
- consolidarea proceselor de implicare a părților interesate, cu o atenție deosebită asupra comunităților locale din viitoarele zone de accelerare;
- asigurarea alinierii între planificarea RAA și strategiile naționale de extindere a rețelei.
Consultă documentul integral
Metodologie privind cartografierea și desemnarea RAAs
Noua publicație face parte din RENewLand, un proiect EUKI. RENewLand își propune să asigure abordări durabile și bazate pe știință pentru desemnarea zonelor de accelerare regenerabilă în trei țări din Europa de Est: România, Bulgaria și Ungaria. Bazându-se pe expertiza altor state europene, proiectul se concentrează pe consolidarea capacității autorităților publice, a asociațiilor industriale, a societății civile și a mediului academic de a realiza o planificare spațială intersectorială integrată pentru energia regenerabilă. Prin dezvoltarea unor metodologii care echilibrează viabilitatea economică cu factorii sociali și de mediu, proiectul RENewLand oferă instrumente practice pentru atenuarea conflictelor și simplificarea proceselor de amplasare și aprobare a parcurilor solare și eoliene, accelerând astfel tranziția către energia regenerabilă.