RÂSUL
FELINA EMBLEMATICĂ A CARPATILOR
Râsul este al treilea mare prădător al Europei, după urs și lup. Are un trunchi scurt, picioare lungi și labe foarte bine dezvoltate, cu care alearga foarte eficient prin zăpadă. Smocurile din vârfurile urechilor îi conferă aspectul său atât de cunoscut. Felina are văzul și auzul extrem de fine, fiind capabilă să detecteze o pradă mică în zăpadă de la zeci de metri distanță.
Râsul este un carnivor extrem de discret, care trăiește izolat și se ferește de contactul cu oamenii. Apare de-a lungul lanțurilor muntoase din sud-estul și centrul Europei, dar și din nordul sau estul continetului, până în pădurile boreale ale Rusiei, apoi Centrul Asiei și platoul Tibetan. În Europa trăiesc circa 9.000 – 10.000 de râși, , iar dintre aceștia, circa 1.200 – 1.500 de indivizi trăiesc în pădurile de pe teritoriul României, figurând pe lista animalelor strict protejate.
9.000+
râși în Europa
2.700+
râși în Carpați
1.200+
râși în România
UN VÂNĂTOR ISCUSIT
Râsul trăiește și vânează solitar, pe teritorii pe care nu tolerează nici un alt animal adult, mai ales de același sex. Teritoriul lui variază în funcție de sursele de hrană și de densitatea populației de râși în arealul respectiv. Adulții masculi se țin la distanță unii de ceilalți prin marcarea teritoriului. Partenerii sexuali sau mama cu puii comunică printr-un mieunat melodic care străbate distanțe lungi.
Râsul vânează cu precădere ungulate mici, precum căprioarele sau caprele negre, dar și pradă mai mică, precum rozătoarele. Este un vânător care apelează la ambuscade și elemente surpriză. Felina se mișcă fără zgomot și atacă prada pe neașteptate făcând salturi și de câțiva metri. Îi ia câteva zile să termine de devorat o căprioară, astfel că poate să își îngroape prada pentru a reveni la ea mai târziu.
În unele zone în care animalele care constituie baza trofică sunt vânate excesiv, râșii pot ataca și stâne de oi sau capre, însă astfel de atacuri sunt extrem de rare. Puii, în medie 2, se nasc în perioada mai-iunie, și rămân alături de mama lor circa 10 luni. După separare, tinerii râși sunt supuși multor pericole, de aceea rata lor de supraviețuire este de doar 50 la sută în primul an de viață și tot de 50 la sută în al doilea an.
Râșii pot trăi până la 17 ani în sălbăticie și 20 de ani în captivitate. Ca și celelalte carnivore mari, respectiv ursul și lupul, râsul este indicator al unui ecosistem sănătos și echilibrat. Supraviețuirea speciei este pusă în pericol de braconaj, dar mai ales prezența și activitățile umane care îi invadează din ce în ce mai mult habitatul.
Extinderea așezărilor umane, defrișările, lucrările de infrastructură (autostrăzi, pârtii de sky), resorturile turistice, vânarea excesivă a animalelor care constituie baza trofică a râsului, deranjarea habitatului, toate aceste presiuni asupra speciei periclitează menținerea unei populații viabile și sănătoase de râși.
GALERIE FOTO
Noutăti
Fii la curent cu ultimele articole despre râși
Lansare Raport Planeta Vie 2024
Pe 10 octombrie 2024, WWF / Fondul Mondial pentru Natură lansează a 15-a ediție a publicației emblematice bienale Living Planet Report / Raportul Planeta Vie, un studiu cuprinzător despre tendințele în biodiversitatea globală și sănătatea planetei.
„ Asigurarea conectivității ecologice pentru carnivorele mari din Carpați”
Măsurile de management pentru coridoarele ecologice propuse de WWF-România au fost prezentate autorităților Comunicat de presă 11 iulie 2022 Baia Mare WWF România – Filiala Maramureș a organizat o conferință internațională, în contextul proiectului „Granițe deschise pentru pentru fauna sălbatică din Carpați”, cu participarea unor experți din țări ca România,
Conectivitatea ecologică este o condiție esențială pentru supraviețuirea multor specii, atât pentru animale, cât și pentru plante.
Măsurile de management pentru coridoarele ecologice propuse de WWF-România au fost prezentate autorităților Comunicat de presă WWF România – filiala Maramureș prin proiectul „Granițe deschise pentru fauna sălbatică din Carpați” a prezentat săptămâna aceasta autorităților o serie de măsuri de management pentru coridoarele ecologice. WWF-România participă activ în cadrul grupului