România, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), a elaborat o primă formă a Planului Național Strategic pentru Dezvoltare Rurală (PNS), plan care stabilește modul în care se vor cheltui banii europeni pentru îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare a comunităților rurale.
Acești bani europeni trebuie să contribuie și la îndeplinirea obiectivelor de mediu și climă și, tocmai de aceea, Comisia Europeană a venit cu o serie de observații pentru PNS astfel încât să putem să asigurăm conservarea biodiversității și integritatea ariilor protejate din România.
Prin răspunsul oferit de MADR Comisiei Europene înțelegem că nu există preocupare pentru îndeplinirea obiectivelor de mediu asumate de România ca țară membră UE în strategiile privind biodiversitatea și cea forestieră.
Înțelegem preocuparea responsabililor din MADR de a ”preîntâmpina o eventuală criză alimentară și de a consolida capacitatea fermierilor români de a face față provocărilor”, însă ministerul alocă circa 700 de milioane euro pentru intervenții precum „Bunăstarea animalelor” fără să ia în considerare și bunăstarea animalelor sălbatice sau chiar a comunităților locale dependente de pădure. Constatăm că sumele totale alocate pentru dezvoltarea rurală în zona forestieră sunt mult mai mici decât cele alocate pentru ”Bunăstarea animalelor”, care vizează doar sectorul avicol și porcinele, alocările pentru păduri (principalul furnizor de biodiversitate) nedepășind 0,6% din totalul exercițiului financiar alocat României.
Comisia Europeană precizează foarte clar că ” România trebuie să își intensifice eforturile în ceea ce privește potențialul pădurilor de a contribui la adaptarea la schimbările climatice și la atenuarea efectelor acestora. Acest aspect nu pare să fie abordat în mod suficient în cadrul acestui obiectiv specific”. De aceea MADR trebuie să inițieze o intervenție pentru ariile protejate Natura 2000, inclusiv pentru habitatele forestiere valoroase.
În acest context, WWF solicită din nou MADR deschiderea unor discuții tehnice aplicate cu reprezentanții organizațiilor de mediu și ai micilor producători din grupurile de lucru pentru a revizui PNS prin includerea măsurilor propuse, ce răspund atât criticilor Comisiei Europene cât și crizei climatice și a biodiversității pentru care agricultura are o responsabilitate consemnată și contorizată în statistici și studii științifice.
Foto: WWF România / Mihai Constantineanu