La sfârșitul lunii ianuarie a fost aprobată o metodologie îmbunătățită pentru identificarea zonelor cu protecție strictă, în vederea punerii în aplicare a Strategiei UE privind biodiversitatea. Metodologia a fost finalizată în urma unui proces transparent și participativ susținut de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în care WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) s-a implicat activ pentru a promova desemnarea pe baze durabile a celor mai reprezentative valori ridicate de conservare din pădurile României.
În cadrul Metodologiei regăsim noi linii directoare care aduc mai multă claritate și sustenabilitate întregului demers:
- Proporționalitatea: Identificarea zonelor va trebui să se facă în mod proporțional, cu acoperire în toate regiunile biogeografice și proporțional cu ponderea ocupată de diferitele tipuri de habitate la nivel național (adică păduri, tufărișuri și pajiști, grohotișuri, stâncării și nisipuri, mlaștini și terenuri înmlăștinate, ape continentale, comunități litorale și halofile). Astfel, până la 700.000 ha de păduri vor intra în regim de protecție, respectând prevederile Strategiei Naționale pentru Păduri 2030, adoptată prin Hotărâre de Guvern.
- Acordul proprietarilor și al administratorilor pentru desemnarea suprafețelor identificate: Desemnarea de către MMAP ca zone de non-intervenție /protecție strictă se va face doar cu acordul proprietarilor și administratorilor de teren.
- Impactul socio-economic: Desemnarea zonelor de protecție strictă va trebui să țină cont de maximizarea conservării valorilor de biodiversitate, dar în condițiile minimizării impactului socio-economic și consolidării eficienței administrative a viitoarelor zone de protecție strictă.
- Rolurile multiple de protecție: În procesul de selecție și desemnare se va acorda prioritate ecosistemelor care, pe lângă reprezentativitatea valorilor de biodiversitate, furnizează și servicii ecosistemice în situații critice sau a celor care au nevoie de o reziliență sporită pentru a se adapta la schimbările climatice.
- Compatibilitatea între poziția/extinderea spațială a zonelor propuse să devină zone cu protecție strictă și (i) obiectivele de dezvoltare a infrastructurii de interes major național, conform Caietului de sarcini, (ii) nevoile de bază ale comunităților locale dependente de pădure; (iii) să nu blocheze aplicarea principiului continuității recoltelor sustenabile de lemn prin crearea /accentuarea unor dezechilibre în structura pe clase de vârstă a arboretelor la nivel de UP.
Ca urmare a îmbunătățirilor aduse Metodologiei de identificare, vor putea fi selectate cele mai valoroase păduri și peisaje forestiere pentru conservarea naturii din România. Astfel, spre exemplu, pe lângă suprafețele incluse în arii naturale strict protejate sau pădurile din Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine, deja desemnate, vor fi vizate și:
- Alte păduri cu înalt grad de naturalitate care îndeplinesc roluri multiple de protecție. A fost lărgit spectrul de desemnare a pădurilor cu grad înalt de naturalitate care să fie introduse cu prioritate în regim de protecție strictă (altele decat pădurile virgine și cvasivirgine), tocmai pentru a permite refacerea structurilor caracteristice Pădurilor Seculare de tip Old Growth Forests – dar, fără a submina continuitatea practicilor apropiate de natură aplicate pentru pădurile pentru care a fost reglementat procesul de producție.
- Pădurile ripariene. Acestea vor completa ansamblul ecosistemelor acvatice cu valoare ecologică ridicată, reprezentate de cursurile de apă și zonele umede adiacente, împreună cu zonele tampon de protecție aferente, cu rol deosebit în regularizarea cursurilor de apă, asigurarea unei conectivității ecologice longitudinale sau păstrarea calității apei. Tot ele asigură zone de refugiu pentru specii terestre în zone cu peisaj dominat de culturi agricole intensive (lipsit de astfel de avantaje) și pot asigura conectivitatea rețelei de arii protejate. De precizat că apele, malurile acestora și pădurile ripariene instalate natural aici beneficiază de prevederi legale care instituie deja un regim diferențiat de protecție – desemnarea lor ca zone de protecție strictă va consolida o implementare efectivă a măsurilor de protecție în teren.
- Peisajele mozaicate silvo-pastorale (agro-silvice) cu valoare conservativă ridicată, reprezentate de mixul de habitate de pajiști-tufărișuri-păduri. Discutăm practic de acele “peisaje culturale” deosebit de importante pentru conservarea biodiversității și îmbunătățirea conectivității ecologice. Eforturile de conservare vor avea însă un impact socio-economic redus deoarece practicile tradiționale precum pășunatul sau cositul vor fi chiar parte a regimului de protecție (abandonul terenurilor sau a practicilor tradiționale reprezintă o amenințare și pentru funcționalitatea lor ecologică). Peisajul mozaicat silvo-pastoral (agro-silvic) trebuie privit din punct de vedere ecologic ca un tot-unitar care își maximizează valoarea de conservare dacă sunt incluse și zonele umede, respectiv habitatele de stâncării /grohotișuri.
Propunerile de zone de non-intervenție/protecție strictă vor fi supuse consultărilor publice, iar pentru fiecare zonă în parte va fi documentat feedback-ul părților interesate. În acest sens, vor fi analizate și eventualele suprafețe alternative propuse de factorii afectați, însoțite de o argumentare tehnică bazată pe această metodologie.
Succesul acestui demers depinde deci, în mare măsură, de implicarea activă și constructivă a tuturor factorilor interesați în procesul de consultare publică ce urmează să se deruleze. Prin efort colectiv, ne vom putea asigura că valorile definite în această metodologie îmbunătățită se vor reflecta în mod adecvat în raportul final privind zonele de protecție strictă, în concordanță cu angajamentele naționale și internaționale pentru conservarea biodiversității.
Context
Metodologia este parte a Contractului de servicii privind elaborarea studiului pentru „Identificarea zonelor potențiale de non-intervenție (protecție strictă) în habitate naturale terestre și marine, în vederea punerii în aplicare a Strategiei U.E. privind pentru 2030”. Contractul se desfășoară în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, reforma R.2 – Reforma sistemului de management al ariilor naturale protejate, și este coordonat de Ministerul Mediului, Apelor si Pădurilor.
Apreciem procesul participativ și transparent prin care Ministerul Mediului gestionează acest proces și continuăm să ne oferim suportul pentru îndeplinirea obiectivelor asumate de România pentru conservarea biodiversității. Acest proces este proces este prevăzut atât în Strategia UE privind biodiversitatea 2030, cât și în direcțiile strategice de acțiune cuprinse în Strategia Națională pentru Păduri (SNP30), respectiv în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).