Selecția Directorului General al Romsilva: întrebări esențiale pentru viitorul mandat

Procesul de selecție a Directorului General al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva se apropie de final, într-un moment important pentru direcția strategică a administrării pădurilor proprietate publică a statului.

WWF-România consideră necesar să reafirme un principiu de fond: Fundamentul unei reforme reale îl constituie cadrul stabilit prin “Scrisoarea de așteptare” a autorității publice tutelare, care include obiectivele strategice, obligațiile de serviciu public și indicatorii de performanță. Reforma Romsilva nu este deci un proces care depinde exclusiv de persoana directorului general. Deși reprezintă o etapă importantă, nu este suficientă în procesul de reformare.

Am arătat anterior că, în forma actuală, obligațiile de serviciu public sunt formulate și încadrate, fără o fundamentare adecvată în raport cu rolul lor strategic și cu prevederile cadrului legislativ în vigoare. O bună parte dintre indicatorii de performanță nu sunt aliniați cu obiectivele Strategiei Naționale pentru Păduri (SNP30) și nu oferă o sinteză adecvată a așteptărilor nefinanciare specifice, conform prevederilor legale în vigoare. De asemenea, unele ținte anuale pentru indicatorii de performanță par lipsite de relevanță în raport cu nivelul de ambiție necesar pentru a susține o creștere reală a performanței instituționale.

În acest context, rolul viitorului director general este, pe de o parte, circumscris cadrului stabilit prin “Scrisoarea de așteptare” si viitoarea Hotărâre de Guvern privind reorganizarea Romsilva. Pe de altă parte, rămâne fundamental prin capacitatea de a asuma și susține o viziune managerială coerentă în raport cu obligațiile legale, obiectivele naționale și europene și așteptările legitime ale societății.

Chiar dacă actualul proces de selecție este construit în jurul unor obiective și indicatori de performanță deja aprobați si o structură administrativă încă necunoscută, considerăm că există o serie de întrebări de perspectivă la care este important ca viitoarea conducere să se raporteze. Acestea decurg din:

  • așteptările legitime ale societății privind administrarea pădurilor statului;
  • necesitatea alinierii legislației subsecvente noului Cod Silvic la obiectivele Strategiei Naționale pentru Păduri 2030;
  • implementarea angajamentelor europene în domeniul biodiversității, restaurării naturii și adaptării la schimbările climatice.

În acest sens, WWF-România propune un set de întrebări deschise adresate candidaților și Consiliului de Administrație care coordonează procesul de selecție. Aceste întrebări nu au cum să substituie criteriile formale ale procedurii în curs, ci vizează provocările structurale cu care viitoarea conducere se va confrunta inevitabil, indiferent de configurația actuală a așteptărilor formulate de Minister in 2025.

Claritatea viziunii manageriale asupra acestor teme este esențială pentru credibilitatea și stabilitatea viitorului mandat.

Administrarea pădurilor proprietate publică a statului presupune nu doar competență managerială, ci și asumarea unei mize strategice majore pentru societate.

Repere strategice pentru viitorul mandat

Redefinirea obligațiilor de serviciu public – prioritatea interesului public în administrarea pădurilor statului

Există și alte activități ale Romsilva care, în raport cu prevederile Codului Silvic, cu obiectivele Strategiei Naționale pentru Păduri 2030 și cu interesul public asociat administrării pădurilor statului, ar putea fi analizate în perspectiva încadrării lor ca „obligații de serviciu public”? Va fi considerată parte a responsabilității manageriale evaluarea acestor situații și, dacă este cazul, semnalarea către autoritatea tutelară a necesității reanalizării încadrării lor?

Ridicăm această problemă întrucât conform OUG 109 /2011, costurile suportate de RNP Romsilva pentru îndeplinirea obligațiilor de serviciu public trebuie susținute prin bugetul de stat sau prin alte fonduri publice dedicate. Definirea corectă a acestor obligații este esențială pentru a evita atât subfinanțarea lor, cât și diluarea conținutului. Societatea are așteptări legitime privind menținerea și îmbunătățirea serviciilor ecosistemice generate de păduri, inclusiv în ceea ce privește valorificarea și prelucrarea superioară, la nivel local, a resurselor forestiere provenite din proprietatea publică.

N.B. „Obligațiile de serviciu public”, definite conform OUG nr. 109/2011, reprezintă „ansamblul de atribuții speciale îndeplinite de întreprinderile publice, pe care o întreprindere privată nu și le-ar asuma din punct de vedere economic în cursul normal al activității sale”.

Consolidarea integrității și trasabilității în valorificarea masei lemnoase

În contextul necesității creșterii integrității și trasabilității în valorificarea masei lemnoase, va susține în calitate de Director General instituirea prin Regulamentul de valorificare a principiului conform căruia plata pentru lemnul contractat „pe picior” se face exclusiv pentru cantitățile efectiv declarate la prima introducere pe piață?

Cum propune reorganizarea mecanismelor de pază și control pentru a concentra verificările în punctul critic al lanțului de custodie al lemnului – prima introducere pe piață – reducând astfel riscurile de subevaluare și pierderi pentru stat?

Cum va garanta că Sistemul Due Diligence și planurile de control al transporturilor de lemn se bazează pe o analiză obiectivă a riscurilor bazată pe date actualizate periodic, și că metodologia și criteriile de evaluare a riscurilor sunt dezvoltate și aplicate în mod transparent?

Valorificarea superioară a masei lemnoase și consolidarea unei bioeconomii forestiere sustenabile în aval de pădure

Ținând cont de obiectivele strategice din Strategia Națională pentru Păduri 2030 – Obiectivele 3.1 și 3.2 – care sunt soluțiile practice prin care poate fi susținută creșterea contribuției Romsilva la dezvoltarea socioeconomică durabilă a comunităților locale, prin lanțuri valorice verticale de prelucrare superioară, raportate la resursa forestieră consumată din pădurile statului?

Cum va fi avansată valorificarea superioară a lemnului din pădurile statului, utilizarea acestuia în cascadă și consolidarea unei bioeconomii forestiere sustenabile în aval de pădure?

Care sunt mecanismele prin care se va putea facilita accesul la resursele forestiere al afacerilor din domeniile de activitate specifice sectorului forestier, în funcție de contribuția acestora la dezvoltarea socioeconomică a comunităților locale, raportată la volumul de resursă forestieră consumat?

Extinderea protecției pădurilor cu valoare ridicată de conservare și mobilizarea finanțărilor pentru biodiversitate

Care sunt măsurile prin care poate fi asigurată, pe baze sustenabile, identificarea și asumarea unui regim adecvat de protecție pentru 10% din fondul forestier proprietate publică a statului, ca „zone prioritare pentru biodiversitate”?

Ce mecanisme și în ce condiții pot fi dezvoltate de RNP Romsilva pentru inițierea și implementarea unor proiecte destinate atragerii de fonduri pentru finanțarea biodiversității, inclusiv în baza direcțiilor stabilite de Comisia Europeană prin „Roadmap towards Nature Credits”?

Transparența valorilor de conservare din fondul forestier de stat

Este avută în vedere dezvoltarea unei platforme informative online care să evidențieze toate informațiile de interes public privind valorile ridicate de conservare si suprafețele din fond forestier proprietate publica a statului care au o semnificație specială d.p.d.v. cultural, ecologic, economic, religios sau spiritual, pentru care comunitățile locale dețin drepturi?

Consolidarea rezilienței pădurilor în contextul schimbărilor climatice

În ce măsură își asumă coordonarea dezvoltării și implementării unui plan național de intervenție pentru creșterea rezilienței pădurilor și a capacității acestora de adaptare la efectele hazardelor naturale, în contextul schimbărilor climatice?

Ce mecanisme concrete sunt avute în vedere pentru integrarea acestei responsabilități în planificarea strategică și operațională a regiei, astfel încât reziliența pădurilor să devină un obiectiv măsurabil al managementului forestier?

Inventar Forestier al pădurilor proprietate publică – oglindă a calității managementului

Va avea susținere dezvoltarea unui Inventar Forestier realizat la nivelul proprietății publice a statului, destinat monitorizării principalilor indicatori care caracterizează gestionarea durabilă a pădurilor?

Cum poate fi asigurată integrarea acestui instrument în sistemul de planificare și raportare al regiei, astfel încât indicatorii de mediu să devină parte a evaluării performanței instituționale și să funcționeze ca o veritabilă “oglindă” a calității managementului forestier aplicat în pădurile proprietate publică a statului?

Implementarea obiectivelor de restaurare a ecosistemelor forestiere

Cum poate fi asigurată coordonarea implementării măsurilor de restaurare ce urmează să fie stabilite drept contribuție a fondului forestier proprietate publică a statului la atingerea țintelor și obiectivelor prevăzute în Planul Național de Restaurare a Naturii, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2024/1991?

În absența unor indicatori specifici de restaurare integrați în sistemul actual de evaluare a performanței, cum poate fi asigurată compatibilitatea între țintele ce vor fi asumate prin Planul National de Restaurare și obiectivele financiare ale regiei?

Scroll to Top

Abonează-te la Newsletter

Abonează-te la Newsletter

Abonează-te la newsletterul WWF România și rămâi la curent cu toate noutățile noastre.

Câmpurile marcate cu steluță (*) sunt obligatorii.

This field is hidden when viewing the form
DD dot MM dot YYYY