Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor vrea să crească veniturile unui fond special destinat conservării pădurilor, dar „uită” să includă în legislație elemente-cheie care să-l facă funcțional. Este vorba despre Fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinație silvică, la care ar trebui să contribuie toți beneficiarii direcți sau indirecți ai serviciilor de mediu oferite de pădure, precum apele curate, prevenirea inundațiilor, combaterea eroziunii solurilor, ocrotirea biodiversității, atenuarea efectelor schimbărilor climatice, recreere și turism.
Conform principiului “beneficiarul plătește” (principiu instituit prin Codul Silvic la inițiativa WWF încă din 2015, dar care până în prezent a fost lăsat fără norme de aplicare), o hidrocentrală care produce și realizează profit din vânzarea curentului electric ar trebui sa contribuie la eforturile de conservare a pădurilor pentru care este impus un management restrictiv tocmai pentru ocrotirea surselor de apă. Este cunoscut faptul că „pădurea este casa apelor”, dar ocrotirea pădurilor este lăsată doar pe umerii proprietarilor.
Problema este că proiectul Ordinului de Ministru referitor la acest Fond nu spune clar „Cine?” trebuie să contribuie la acest fond de conservare și „Cât?” ar trebui să plătească. Cu alte cuvinte, în acest moment avem un cadru legal care sună bine, dar e inaplicabil.
De aceea, săptămâna trecută i-am trimis o scrisoare ministrului mediului, Tánczos Barna, în care am făcut câteva propuneri esențiale astfel încât actul normativ la care lucrează să poată produce efecte:
- Documentul se limitează la nominalizarea generică a beneficiarilor direcți şi indirecți şi nu rezultă clar care sunt entităţile care ar trebui să contribuie la constituirea acestui Fond. Considerăm că acești beneficiari trebuie specificați prin indicarea unor criterii clare ce vor putea fi ulterior implementate de către entităţile economice. Astfel, considerăm necesară menționarea în mod explicit a tuturor domeniilor de activitate (codurile CAEN) care să definească beneficiarii direcți şi indirecți.
- Proiectul trebuie să cuprindă şi metodologia de calcul pentru contravaloarea serviciilor ecosistemelor forestiere.
- Având în vedere contribuția esențială a pădurilor asupra mediului şi climei, considerăm că toate persoanele fizice și juridice care desfășoară activități economice trebuie să contribuie anual la eforturile de conservare, pentru a beneficia de serviciile ecosistemice forestiere pe termen lung, cu un aport financiar exprimat ca procent din venitul lor total.
În contextul în care finanțarea eforturilor de conservare a pădurilor nu are nicio susținere relevantă prin Planul Național Strategic avansat de Guvernul României către Comisia Europeană, plata serviciilor de mediu de către beneficiarii direcţi sau indirecţi devine un instrument de o importanţă critică pentru gestionarea responsabilă a pădurilor, susţinerea obiectivelor asumate de România prin Green Deal şi pentru dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale din spaţiul rural.
Acest principiu, de instituire a schemelor de plăţi compensatorii a serviciilor de mediu, este promovat la nivel European chiar prin Strategia Europeană Forestieră pentru 2030. Prin operaționalizarea acestor mecanisme financiare, proprietarii de păduri vor primi o compensare morală şi economică, ecosistemele forestiere își vor intensifica rolul protectiv, iar controlul asupra respectării restricțiilor va crește.
Având în vedere impactul socio-economic şi de mediu pe care acest act normativ îl va genera, am solicitat Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor organizarea unei dezbateri publice care să clarifice toate aspectele și implicațiile acestuia.
Foto: WWF România/Mihai Constantineanu