Pădurile din România au o capacitate ridicată de retenție a carbonului
UE și-a propus să atingă neutralitatea climatică până în 2050 și să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030
Analiza WWF confirmă lacune și lipsa de claritate în ceea ce privește utilizarea biomasei pentru încălzirea locuințelor
În contextul în care prețul energiei și încălzirea locuințelor sunt două teme de actualitate în România, WWF a cercetat potențialul biomasei forestiere ca sursă de energie regenerabilă și opțiune pentru încălzirea locuințelor. O imagine de ansamblu precum și câteva recomandări se regăsesc în raportul de țară publicat recent în cadrul proiectului BioScreen, implementat de WWF în România, Bulgaria și Ungaria.
România, Bulgaria și Ungaria încă depind de lemnul de foc
Suprafața totală împădurită din România este de aproximativ 7 milioane de hectare, iar marea majoritate a pădurilor au vârsta cuprinsă între 40 și 80 de ani, fiind la nivelul maxim de retenție a carbonului. În plus, și capacitatea de stocare a biomasei vie este în creștere. Astfel, neutralitatea climatică în UE până în 2050 și inclusiv obiectivul intermediar de reducere netă cu cel puțin 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, nu mai par așa greu de atins.
Însă, în România, 3,5 milioane de gospodării folosesc încălzirea cu biomasă, în principal lemn de foc, la care se adaugă și instituțiile publice (primării, școli, spitale etc.), pentru care nu există o statistică. Aproximativ 30.000 de gospodării au încălzire din sisteme centralizate care folosesc biomasa, fiind totodată sprijinite prin subvenții de la stat.
La sfârșitul anului 2020, a fost elaborată o schemă de ajutor de stat[1] pentru a sprijini investițiile în sistemele de termoficare bazate pe surse regenerabile de energie precum biogazul, biomasa și energia geotermală. Bugetul alocat schemei de ajutor de stat este de 150 de milioane de euro, din care 85% provin din fonduri europene, iar restul de 15% sunt finanțate de la bugetul de stat. [2]
„Este puțin probabil ca programul să ducă la creșterea semnificativă a cererii de biomasă, pe de o parte, deoarece volumul total este mic și, pe de altă parte, pentru că acoperă și proiecte bazate pe biogaz și geotermal, iar acestea din urmă au un potențial semnificativ în România”
adaugă Mihai Constantin, Climate & Energy Policy Officer la WWF România
Programul s-ar putea să nu prezinte un interes prea mare pentru autoritățile locale, deoarece maxim 20% din fonduri pot fi cheltuite pe rețelele de transport, iar în multe localități starea acestora reprezintă principala problemă. Strategiile naționale nu au în vedere construirea de noi sisteme de transport, astfel încât orice creștere a numărului de gospodării care utilizează termoficarea centralizată va fi rezultatul conectării noilor clădiri la sistemele de termoficare deja existente.
Consumul gospodăriilor, care constituie de departe cea mai semnificativă pondere, nu este vizat de vreo politică pe scară largă de îmbunătățire semnificativă a eficienței energetice a fondului de clădiri gospodărești din România, ci se aplică în schimb subvenția generală a combustibilului social pentru toate tipurile de încălzire.
Pașii următori privind utilizarea biomasei pentru încălzire
Nevoile de încălzire ale gospodăriilor pot fi reduse prin scăderea cererii de energie termică prin încurajarea investițiilor în eficiența energetică, cum ar fi izolarea clădirilor, instalarea de sisteme noi cu randament ridicat sau modernizarea sistemului de încălzire existent. În general, Guvernul României nu are un program amplu și eficient care să stimuleze oamenii să-și schimbe modul în care își încălzesc casele sau să treacă de la un combustibil la altul. Opțiunile propuse, fie nu se adresează familiilor defavorizate, care nu dispun de resursele necesare pentru a accesa un astfel de program, cum este cazul „Casa Verde”, fie nu au primit încă niciun buget („Casa Verde Plus”).
Programe și legi care să sprijine alternative sustenabile
În ciuda multor semne alarmante și îngrijorări deschise, administrațiile guvernamentale responsabile au fost reticente în a rezolva problemele și tind să ignore în mare parte grijile populației și ale specialiștilor.
Niciunul dintre documentele strategice ale României nu prezintă o direcție clară cu privire la creșterea sau scăderea consumului de biomasă. Planul Național Integrat privind Energia și Clima (PNIESC) al României, care a fost adoptat în toamna anului 2021, nu abordează pe scară largă subiectul utilizării biomasei, iar măsurile prevăzute sunt ambigue. Versiunea din 2020 a Strategiei Energetice a României prevede consolidarea criteriilor de durabilitate pentru energia produsă din biomasă – inclusiv asigurarea faptului că defrișările și degradarea habitatelor sunt evitate, precum și cerința ca emisiile de GES să fie riguros contabilizate; că până în 2030 consumul de lemne de foc va fi redus cu aproximativ 20% fata de 2018 – aceasta estimare a fost inclusă în versiunea precedenta, dar nu mai este în ultima versiune pentru 2020-2030, cu perspectiva 2050. În sfârșit, că majoritatea locuințelor noi, care urmează să fie construite până în 2030, vor adopta gaze naturale pentru încălzire, în detrimentul biomasei și energiei electrice.
Oamenii au nevoie de încălzire, iar autoritățile trebuie să asigure sustenabilitatea și legalitatea resurselor. Imaginea oferită de actualul raport de țară nu este tocmai îmbucurătoare, astfel că WWF reiterează nevoia unui dialog care să implice consumatorii, producătorii, administratorii de păduri și autoritățile competente. În perioada următoare, vom crea mai multe ocazii de dialog între părțile interesate, pentru a discuta oportunitățile, dar și riscurile utilizării biomasei din lemn, în cadrul proiectelor BioScreen și BioBalance.
Proiectul BioScreen se desfășoară în perioada septembrie 2020- august 2022 și este implementat de birourile WWF din România, Bulgaria și Ungaria, de Agenția pentru Energie Plovdiv și de Fundația pentru Cooperare Politică Regională în Energie și Infrastructură, Ungaria (Fundația REKK), cu sprijinul Ministerului Mediului din Germania, prin programul European Climate Initiative (EUKI).
Proiectul LIFE Bio-Balance se desfășoară în perioada iulie 2021- iunie 2024 și este finanțat prin mecanismul LIFE Climate Management and Information Program. Acesta va continua activitățile din proiectul BioScreen, implementat cu sprijinul Ministerului Mediului din Germania, prin programul European Climate Initiative (EUKI).
[1] Această schemă a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1037/2020 în decembrie 2020.
[2] Bugetul și schema au fost aprobate de Comisia Europeană și ar putea fi majorate la 180 de milioane de euro fără aprobare suplimentară.