Invocând creșterea performanței întreprinderilor publice și a rezultatelor financiare ale acestora, autoritățile pregătesc un nou proiect de lege pentru a transforma administrația publică a pădurilor într-una sau mai multe societăți comerciale. Aceasta are însă potențialul să deturneze mult așteptata reformă a RNP Romsilva, fără a crea premisele reale pentru reducerea interferențelor politice sau creșterea nivelului de profesionalism în companiile publice.
Depolitizarea Romsilva se poate face fără a schimba statutul RNP Romsilva din regie națională în societate comercială pe acțiuni (SA) sau cu răspundere limitată (SRL). O societate comercială funcționează după principii economice, maximizarea profitului companiei fiind țelul dominant. Însă interesul public legat de aspectele necomerciale, de mediu sau sociale, sunt cele care ar trebui să primeze în cazul administrării pădurilor din proprietatea publică. Astfel apare un risc major de a nu mai putea realiza aceste obiective necomerciale care sunt esențiale pentru interesul public.
Proiectul legislativ riscă să pună în imposibilitate aplicarea direcțiilor strategice asumate de România prin Strategia Națională pentru Păduri 2030, mai ales în ceea ce privește așteptările legitime ale societății referitoare la menținerea și îmbunătățirea serviciilor ecosistemice, dar și la valorificarea și prelucrarea superioară pe plan local a resurselor forestiere ce provin din proprietatea publică.
„Intervențiile nejustificate ale factorului politic în administrarea întreprinderilor publice, inclusiv în Romsilva, trebuie eliminate, însă autoritatea tutelară trebuie să aibă control deplin asupra obiectivelor strategice ale întreprinderii de stat. Administrarea pădurilor publice și valorificarea masei lemnoase trebuie realizate în interesul cetățenilor, intrinseci obligațiilor aferente serviciului public, pădurile fiind bun de interes național și nu trebuie înlocuite cu servicii comerciale de maximizare a ratei profiturilor pentru o anumită societate comercială – chiar dacă statul, pentru început, va avea o participațiune integrală.”
Context
În luna ianuarie am atras atenția cu privire la miza reformei Romsilva și de ce trebuie făcută în mod transparent și participativ. Între timp, proiectul avansează rapid în Parlament, în paralel cu procesul de dezvoltare a unui nou Cod Silvic, fără ca Guvernul să explice în detaliu viziunea pe care o ia în calcul pentru reforma și reorganizarea administrației pădurilor publice.
În cazul administrării pădurilor publice, s-a depășit cadrul recomandărilor privind punerea în practică a principiilor de guvernanță corporativă invocate.
În motivarea proiectului de lege sunt invocate prevederile PNRR, respectiv recomandările specifice de țară ale Comisiei Europene și ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) pentru buna funcționare a întreprinderilor publice. Însă aceste documente afirmă faptul că „legislația privind guvernanța corporativă în cazul întreprinderilor de stat este solidă” (PNRR – R9).
Problemele subliniate în mod corect sunt legate în principal de punerea lor în practică în mod deficitar, cum ar fi:
- Procesele de selecție și practica numirilor membrilor consiliilor de administraţie, care au permis interferenţe politice şi au scăzut nivelul de profesionalism al acestora.
- Menţinerea unor mandate provizorii ale membrilor consiliilor de administraţie, mandate intermediare care se prelungesc de multe ori, la nesfârșit.
- Lipsa monitorizării, a mecanismelor de asigurare a respectării legislaţiei și a responsabilității specifice.
- Sancțiunile financiare aplicate pentru abaterile administrative sunt simbolice și nu au puterea de a schimba comportamentul general deviat.
Așadar, pentru o aplicare temeinică a principiilor de guvernanță corporativă în cazul administrării pădurilor publice, pentru obligații de serviciu public, nu trebuie schimbată forma administrativă actuală de regie națională în societate comercială. În esență, nu există niciun argument solid pentru care transformarea RNP Romsilva din regie națională în societate comercială ar aduce beneficii pe partea de bună guvernanță. Acestea se pot aplica foarte bine și dacă se păstrează structura juridică actuală a acestei întreprinderi publice.
Riscuri semnificative
- Instituirea unui dezechilibru sistemic în armonizarea obiectivelor de mediu, sociale și economice deoarece într-o societate comercială va prima întotdeauna urmărirea profitului.
- Limitarea accesului comunităților locale la resursele oferite de pădure, esențiale pentru bunăstarea lor.
- Deschiderea etapizată a parcursului către “externalizarea către mediul privat” a unor servicii exclusiv de interes național și, mai ales, de siguranță națională, cum sunt pădurile.
- Statul pierde pârghiile directe prin care să poată stimula creșterea contribuției sectorului forestier la dezvoltarea socio-economică durabilă a comunităților locale prin lanțurile valorice verticale de prelucrare superioară, raportate la resursa forestieră consumată. Aceasta este o direcție strategică de acțiune din Strategia Națională pentru Păduri 2030.
- Incertitudinea aplicării unor practici silviculturale apropiate de natură și, în general, a eforturilor de conservare, care ar urma să fie condiționate de acordarea de compensații chiar și în situația pădurilor publice. În lipsa unor fonduri europene dedicate pentru conservarea pădurilor, statul își amputează singur o pârghie directă pentru îndeplinirea țintelor de conservare minime asumate de România. Ceea ce se coroborează și cu continuarea procesului de retrocedare, care a înregistrat deficiențe grave de-a lungul timpului.
Revendicări pentru îmbunătățirea proiectului legislativ
- Audit prealabil care să permită identificarea clară a obligațiilor de serviciu public.
- Asigurarea unui proces transparent și participativ adecvat în legătură cu stabilirea obiectivelor strategice pe termen lung a întreprinderilor publice, dar și a indicatorilor de performanță-nefinanciari, relevant mai ales în situația îndeplinirii obligațiilor de serviciu public.
- Profesionalizarea managementului întreprinderilor de stat prin asigurarea unui proces concurențial, transparent și participativ în ceea ce privește procedurile de selecție – criteriile de selecție și de numire a administratorilor. În cazul administrării pădurilor publice, membrii consiliului de administrație trebuie să aibă în mod obligatoriu experiență tehnică în toate cele trei domenii de interes: mediu, social, economic.
- Să nu se impună separarea actului silvicultural de activitățile economice privind valorificarea produselor oferite de pădure. O astfel de separare creează premisa de-responsabilizării administratorului pădurilor publice față de atingerea țelurilor de gospodărire a pădurilor, amplificarea blocajelor administrative și stimularea corupției.
Așadar, schimbarea statutului juridic al RNP Romsilva nu aduce, în perspectivă, decât riscuri majore în ceea ce privește furnizarea de servicii publice de interes național, iar aplicarea principiilor de depolitizare și ale bunei guvernanțe nu sunt sub nicio formă condiționate de schimbarea statului juridic al acesteia.
Punerea în practică în mod deficitar a principiilor de guvernanță în cazul RNP Romsilva ar trebui să poată fi soluționată prin funcționarea corectă a Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice, care să aibă atribuții strict legate de constituirea și funcționarea consiliului de administrație a regiei respective, de stabilirea, aprobarea și monitorizarea indicatorilor-cheie de performanță.