Înaintea unui vot important din Parlament, WWF-România, alături de partenerii săi din societatea civilă, a pregătit un document în care sunt analizate impactul asupra mediului și potențialele beneficii ale proiectelor hidroenergetice de pe Jiu și Răstolița.
Luni, 14 martie, este programat în comisii-cheie ale Senatului României un vot pentru proiectul de lege pentru retrasarea ariilor protejate (Propunere legislativă L117/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr.158/2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale protejate, a florei și a faunei sălbatice precum și pentru modificarea Legii nr.292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului).
Împreună cu partenerii săi din societatea civilă, Bankwatch România și Asociația Agent Green, WWF a elaborat un document în care analizează argumentele științifice legate atât de impactul asupra mediului al proiectelor hidroenergetice care ar fi „deblocate”, cât și de aportul energetic al acestor proiecte. Documentul enumeră, de asemenea, argumentele legale pentru care proiectul de lege nu poate fi adoptat.
Printre concluziile documentului sunt următoarele:
Prevederile proiectului încalcă direct Directivele Europene, care permit modificarea ariilor protejate în situații foarte clar delimitate, pentru care nu sunt îndeplinite condițiile în situația actuală.
Autorizațiile de construire pentru hidrocentrala de pe Jiu, emise în urma evaluării de mediu realizată incorect au fost anulate definitiv de Curtea de Apel Bucureşti, în 2017.
Amenajarea hidroenergetică Bumbești-Dumitra-Livezeni este situată în Parcul Național Defileul Jiului, arie protejată Natura 2000 și darea ei în folosință ar reduce semnificativ cantitatea de apă din parc, afectând nenumărate specii de animale și plante.
Proiectul amenajării hidroenergetice Răstolița, aflat în situl Natura 2000 Călimani-Gurghiu și în situl Natura 2000 Defileul Mureșului Superior, ar duce la deteriorarea a zece corpuri de apă și ar amenința (printre alte zeci de specii) existența în aceste ape a lostriței, specie pe cale de dispariție.
Aportul energetic cumulat al celor două hidrocentrale ar fi, strict teoretic, sub 1% din producția de electricitate a României, dar estimarea aceasta nu a fost actualizată ținând seama de schimbările climatice și anii de secetă pe care acestea le-au adus.
Documentul care analizează argumentele legale și științifice poate fi consultat aici.
Foto: Călin Dejeu