Schimbările climatice și pierderea naturii se numără printre cele mai grave riscuri cu care ne confruntăm – 2024 trebuie să fie anul în care guvernele și companiile reconstruiesc încrederea publicului și respectă angajamentele asumate.
Raportul privind riscurile globale 2024, “Global Risks Report 2024”, al Forumului Economic Mondial (WEF) relevă că evenimentele meteorologice extreme și schimbările critice ale sistemelor terestre sunt printre cele mai mari preocupări cu care se va confrunta omenirea în următorul deceniu. În timp ce dezinformarea este considerată cel mai mare risc pe termen scurt în următorii doi ani, riscurile de mediu domină pe o perioadă de zece ani.
Raportul a constatat că primele patru riscuri cele mai grave pentru următorii zece ani sunt: fenomenele meteorologice extreme, schimbările critice ale sistemelor terestre, pierderea biodiversității prin colapsul ecosistemelor și penuria de resurse naturale. De asemenea, poluarea se numără printre primele zece riscuri cele mai grave. Îngrijorător este faptul că, potrivit raportului, cooperarea în ceea ce privește problemele globale urgente ar putea fi din ce în ce mai deficitară, subliniind importanța unei acțiuni concertate și a colaborării pentru a aborda urgențele climatice și naturale.
Referindu-se la raportul “Global Risks Report 2024”, Kirsten Schuijt, director general al WWF International, a declarat: „Crizele interconectate ale schimbărilor climatice și ale pierderii biodiversității se numără printre cele mai grave riscuri cu care se confruntă lumea și nu pot fi abordate în mod izolat. Tocmai am trecut prin cel mai fierbinte an înregistrat vreodată, cu vieți și mijloace de trai devastate de valuri de căldură toridă și de inundații și furtuni catastrofale. Dacă nu luăm măsuri urgente, amenințarea nu va face decât să se intensifice, ceea ce ne va duce mai aproape de producerea unor daune ireversibile asupra societății și ecosistemelor.
Lucrând împreună pentru a proteja și gestiona mai bine resursele Pământului, putem încetini ritmul pierderii naturii și putem asigura un viitor mai luminos pentru planeta noastră, casa noastră comună. Guvernele și mediul de afaceri pot face ca anul 2024 să fie anul în care își restabilesc credibilitatea și reconstruiesc încrederea, alegând drumul cel bun pentru a-și îndeplini obiectivele pentru 2023 privind clima și natura – nu mai este timp de pierdut. Acest lucru este esențial pentru a proteja comunitățile și natura care ne susține pe toți.”
“România are o mare responsabilitate în Europa, fiind una dintre țările cele mai înzestrate de la natură. Protejarea și refacerea ecosistemelor noastre reprezintă o investiție pentru viitor și reduce riscul unor dezastre. Acest lucru este deosebit de important în acest an, deoarece, în 2024, România va trebui să prezinte strategia națională revizuită privind biodiversitatea și planurile naționale privind energia și clima, care vor stabili obiectivele pentru anii următori.” a declarat Barbara Bendandi, Director de Conservare WWF România – Fondul Mondial pentru Natură.
Note pentru editori
Raportul Forumului Economic Mondial (WEF) “Global Risks Report 2024” arată că riscurile de mediu continuă să domine peisajul riscurilor, două treimi dintre experții globali fiind îngrijorați de fenomenele meteorologice extreme în 2024. Fenomenele meteorologice extreme, schimbările critice ale sistemelor terestre, pierderea biodiversității și colapsul ecosistemelor, penuria de resurse naturale și poluarea reprezintă cinci dintre primele 10 cele mai grave riscuri percepute ca fiind cele cu care ne vom confrunta în următorul deceniu.
WWF este îngrijorat de faptul că țările nu sunt pe drumul cel bun pentru a-și îndeplini angajamentele asumate pentru 2030, conform Cadrului Global pentru Biodiversitate de la Kunming Montreal, al Acordului de la Paris și al Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale ONU:
- Cadrul Global pentru Biodiversitate Kunming-Montreal are ca misiune pentru 2030 „să ia măsuri urgente pentru a opri și inversa pierderea biodiversității, pentru a aduce natura pe calea refacerii…”. La puțin peste un an de la adoptarea sa, progresele înregistrate în ceea ce privește furnizarea strategiilor naționale revizuite privind biodiversitatea (NBSAP) și finanțarea necesară au fost lente. WWF este îngrijorat de faptul că ritmul și amploarea acțiunilor nu sunt pe măsura promisiunilor acordului. WWF a publicat un set de criterii ambițioase pentru NBSAP în The NBSAPs We Need.
- Acordul de la Paris are ca obiectiv general să mențină „creșterea temperaturii medii globale la mult sub 2°C față de nivelurile preindustriale” și să continue eforturile „pentru a limita creșterea temperaturii la 1,5°C față de nivelurile preindustriale”. Grupul interguvernamental de experți ONU privind schimbările climatice indică faptul că, pentru a limita încălzirea globală la 1,5°C, emisiile de gaze cu efect de seră trebuie să atingă un nivel maxim înainte de 2025 cel târziu și să scadă cu 43% până în 2030. Deși WWF a salutat angajamentul recent de la COP28 de a renunța la combustibilii fosili ca fiind un moment important, este clar că, pentru o planetă locuibilă, trebuie să asistăm la o eliminare completă a tuturor combustibililor fosili, precum și la o finanțare mult mai mare pentru a-i ajuta pe cei aflați în pericol.
- Abordarea celor două crize – cea climatică și cea a naturii – în mod integrat este esențială pentru a avea succes. Raportul recent al WWF „Breaking Silos” prezintă modul în care guvernele naționale pot consolida sinergiile dintre planurile lor naționale privind clima (NDC) și planurile naționale de acțiune privind schimbările climatice.
- Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, adoptată de statele membre ale ONU în 2015, are în centrul său cele 17 obiective de dezvoltare durabilă (SDG). Cea mai recentă evaluare a ONU a constatat că, în pofida progreselor înregistrate în unele domenii, SDG sunt „în pericol”, jumătate dintre obiectivele evaluate prezentând „abateri moderate sau grave de la traiectoria dorită”. Știința arată clar că realizarea promisiunilor SDG se bazează pe natură.
Mediul de afaceri are un rol esențial în îndeplinirea obiectivelor stabilite de Cadrul Global pentru Biodiversitate și de Acordul de la Paris. Prin utilizarea instrumentelor de stabilire a obiectivelor, precum Science Based Targets Initiatives și Science Based Targets Network, afacerile pot reduce impactul negativ asupra climei și naturii. WWF Risk Filter Suite poate ajuta companiile să își evalueze și să își diminueze riscurile legate de natură. Până în prezent, peste un milion de locații au fost încărcate de peste 10 000 de utilizatori înregistrați. Asta înseamnă peste un milion de locuri din lume în care întreprinderile înțeleg mai bine impactul și dependența lor față de biodiversitate și apă.
Cover image credits: Unsplash/Ryoji Iwata