Investițiile prezentate în actuala Strategie pe Termen Lung (STL) provocă îngrijorări semnificative din cauza impactului lor potențial asupra mediului, în special asupra corpurilor de apă, în mod deosebit în ceea ce privește capacitatea de generare a energiei hidroelectrice și nucleare.
Este îngrijorător faptul că Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) în documentul strategic nu a identificat și nu a analizat din timp potențialul impact cumulativ asupra mediului al tuturor proiectelor și investițiilor.
Această omisiune încalcă directive legale importante și ar fi trebuit să se stabilească în prealabil măsuri pentru a reduce consecințele negative.
Pentru a remedia această situație, WWF-România solicită reluarea procedurii de evaluare strategică de mediu (SEA), revizuirea deciziei de încadrare și efectuarea tuturor evaluărilor juridice necesare pentru dezbaterea publică ce a lipsit în trecut.
În plus, proiectul de Hotărâre de Guvern propusă nu ar trebui să fie adoptată până când procedura de evaluare SEA nu este complet finalizată în conformitate cu legislația românească și europeană.
Acest lucru va asigura că impactul negativ potențial ale proiectelor și investițiilor din cadrul STL este identificat și abordat prompt și eficient. Urmând acești pași, Guvernul poate lua decizii bine informate care să se alinieze directivelor legale și să protejeze mediul pentru generațiile viitoare.
Pentru mai multe informații contactați:
WWF-România
Bianca Ștefănuț, Manager Comunicare Climă & Energie, [email protected]
Înscrie-te la newsletter-ul GREEN SPARK - Perspective despre biomasă și energie regenerabilă
Noutăti
Fii la curent cu ultimele articole
Retehnologizarea hidrocentralelor învechite: O cale pentru creșterea capacității de energie regenerabilă și independența energetică a României
WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) a lansat astăzi Studiul privind potențialul de retehnologizare a hidrocentralelor din România. Realizat de experți din mediul academic, studiul arată cum simple măsuri de modernizare a infrastructurii existente ar putea crește cu până la 7% producția de energie hidroelectrică, fără presiuni suplimentare asupra naturii, contribuind
Balanța Lemnului din România – viața lemnului după ce iese din pădure
Pentru prima dată în România, prin intermediul Balanței Lemnului, publicată astăzi, putem înțelege ce se întâmplă cu lemnul după ce a fost recoltat din pădure, dar și ce cantități de lemn importă țara noastră și ce materiale lemnoase exportă. Balanța reprezintă în esență o analiză centralizată a fluxului de lemn
Fonduri UE pentru conservarea pădurilor
Alocarea unor fonduri dedicate pentru conservarea pădurilor în următorul Cadru Financiar European, pe care Comisia Europeană îl va prezenta până la 1 iulie, și provocările pe care pădurile și administratorii silvici le au din cauza schimbărilor climatice au fost principalele teme de interes pentru WWF-România în cadrul dezbaterilor legate de