Înainte de lansarea pachetului de măsuri al Comisiei privind energia eoliană, noul raport al WWF, intitulat „Blowing in the Wind”, prezintă o analiză aprofundată a situației actuale a energiei eoliene în Uniunea Europeană (UE). Raportul concluzionează că deși proiecțiile statelor membre sunt în mare parte în concordanță cu noul obiectiv de 42,5% al Directivei privind energia din surse regenerabile (RED), aproape trei sferturi din țările Uniunii, incluzând România, nu au proiectat un scenariu compatibil cu Acordul de la Paris (PAC) pentru a limita încălzirea globală la 1,5°C.
Spre exemplu, în 2021, energia eoliană terestră a generat aproximativ 16% din energia electrică din România, dar există planuri ambițioase pentru creșterea acestui procent și pentru dezvoltarea energiei eoliane offshore. Marea Neagră este singura din UE care nu are turbine eoliene operaționale, dar noile legislații privind energia eoliană offshore din România și Bulgaria, însoțite de lansarea unor inițiative precum Coaliția pentru energie regenerabilă la Marea Neagră (BSREC), oferă speranțe de progres.
Conform Ministrului Energiei Sebastian Burduja, România ar trebui să aibă o lege pentru energie eoliana offshore până la sfârșitul anului, dar rămân obstacole substanțiale în implementarea proiectelor ambițioase care prevăd posibilitatea instalării a 6.16 GW până în 2030, conform scenariului energetic Compatibil cu Acordul de la Paris (PAC). Absența planurilor spațiale marine, a cadrelor de reglementare și a accesibilității datelor și colaborarea eficientă și transparentă intersectorială și transnațională sunt doar câteva dintre provocările pe care le avem în România în acest moment.
„Ambițiile statelor membre în ceea ce privește implementarea energiei eoliene sunt în mare parte în concordanță cu noul obiectiv RED – cel puțin pe hârtie. Întrebarea este dacă vor fi capabile să le îndeplinească. Și chiar să le depășească, deoarece obiectivul UE de 42,5% este cu mult sub nivelul necesar pentru a limita încălzirea climei la 1,5°C”, declară Arnaud Van Dooren, ofițer de politici climatice și energetice la Biroul de politici europene al WWF.
Anunțul recent al președintelui Comisiei, Ursula von der Leyen, cu privire la un nou „Pachet eolian”, făcut în timpul discursului său privind starea Uniunii Europene, a subliniat din nou necesitatea extinderii energiei eoliene și a scos în evidență problemele cu care se confruntă acest sector. La începutul acestui an, UE a convenit asupra unei noi revizuiri a Directivei privind energia din surse regenerabile (RED), care include un obiectiv mai mare de 42,5% pentru ținta de energie din surse regenerabile (RET). Această creștere implică faptul că statele membre vor trebui să își mărească, capacitatea de energie eoliană (în GW) de peste două ori până în 2030.
Cu toate că acest lucru ar reprezenta un pas în direcția cea bună și o oportunitate de a crea mii de noi locuri de muncă, este o creștere mare care va crea provocări pentru statele membre.
Raportul oferă un exemplu de scenariu pozitiv pentru România unde se poate pune în aplicare un program de recalificare a forței de muncă din domeniul combustibililor fosili care să lucreze la proiecte de energie eoliană onshore și în viitor, offshore. Formarea profesională realizată prin programul inițiat de Asociația Română pentru Energie Eoliană (RWEA) și Școala de Competențe în domeniul Energiei Regenerabile (RESS) și implementarea proiectelor offshore pot oferi locuri de muncă în domeniul energiei regenerabile pentru mii de persoane.
Analiza arată că unele state membre ar trebui aproape să își tripleze nivelul anual actual de dezvoltare a energiei eoliene, de la 16 GW instalați în 2022, la 44 GW în 2030 pentru a asigura obiectivul energetic total al UE. WWF consideră că acest lucru poate fi realizat doar printr-o planificare holistică pentru natură și oameni.
Ana-Maria Seman, Lider regional pentru climă și infrastructură la WWF Europa Centrală și de Est: „Pentru țările din Europa Centrală și de Est (ECE), care sunt în urmă cu angajamentele privind energia eoliană, existente și planificate, planificarea integrată a viitoarelor capacități eoliene este crucială, o planificare care ar trebui să țină cont de angajamentele sociale și de natură. Țările ECE găzduiesc o varietate de specii și habitate importante, inclusiv rute de migrație a mamiferelor și păsărilor, care ar trebui să fie integrate în mod corespunzător prin intermediul unui efort de planificare spațială cuprinzător. În același timp, ratele de sărăcie energetică indică importanța asigurării beneficiilor comunitare ale viitoarelor proiecte de energie regenerabilă prin măsuri precum solicitarea participării cooperativelor energetice la procedurile de licitație pentru proiectele de energie eoliană.”
Atingerea acestui nou obiectiv RED nu va fi suficientă pentru a rămâne în conformitate cu Acordul de la Paris și pentru a limita încălzirea globală la mai puțin de 1,5°C. Acest lucru este demonstrat în raport de scenariul energetic Compatibil cu Acordul de la Paris (PAC) și de modelarea Ember New Generation – care sunt amândouă în conformitate cu recomandările WWF de 50% energie regenerabilă până în 2030. De fapt, raportul a comparat compatibilitatea ambițiilor statelor membre cu scenariul PAC și a constatat că doar 10 state membre sunt în concordanță cu acest scenariu.
Pentru a atinge oricare dintre aceste obiective, statele membre vor trebui să depășească provocări semnificative, de la necesitatea de a obține sprijinul comunității locale până la extinderea infrastructurii de rețea și accelerarea proceselor de autorizare – în special prin creșterea capacității administrative a autorităților. În timp ce implementarea energiei eoliene trebuie să fie accelerată masiv, tranziția către o energie 100% regenerabilă nu ar trebui să se facă în detrimentul naturii sau să profite de slăbirea legislației de mediu. Mai multe studii au arătat deja că este posibil să se atingă obiectivele într-un mod prietenos cu natura.
Pentru mai multe informații contactați:
WWF-România
Bianca Ștefănuț, Manager Comunicare Climă & Energie, [email protected]
WWF-EU
Florian Cassier, Climate Communications Officer, [email protected], +32 479 33 92 11
Înscrie-te la newsletter-ul GREEN SPARK - Perspective despre biomasă și energie regenerabilă
Noutăti
Fii la curent cu ultimele articole
Noul Codul Silvic ratează implementarea unor reforme clare pentru silvicultură
Deciziile cele mai importante sunt practic amânate, urmând a fi eventual adoptate prin legislația subsecventă de către viitorul Guvern. Noul Cod Silvic, adoptat ieri în Camera Deputaților, deschide o serie de oportunități pentru îmbunătățirea sistemului silvic românesc, însă nu reușește să transpună în mod clar direcțiile strategice asumate prin Strategia
Apel pentru propuneri de proiecte care promovează acțiunile climatice în municipalitățile Bistrița și Brașov
WWF România anunță lansarea a două apeluri de proiecte, oferind sprijin financiar proiectelor care promovează acțiunile climatice în orașele Bistrița și Brașov. Acest sprijin financiar va fi acordat pentru propunerile/propunerea de proiect care obțin/e cel mai bun punctaj în cadrul procesului de evaluare și selecție sub forma a câte un grant în
Anunţ de achiziţie în proiectul “Îmbunătăţirea stării de conservare a speciilor şi habitatelor de interes conservativ din Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa şi ariile naturale de interes comunitar şi naţional suprapuse prin revizuirea planului de management integrat”
Nr. înreg. 13 PDD/03.12.2024 ANUNȚ Achiziția de Servicii de consultanță privind procedura SEA de avizare a planului de management Asociația WWF ROMÂNIA, cu sediul în București, B-dul Tudor Vladimirescu, Nr. 29, pentru biroul Reșița, strada Furnalelor, nr. 12, județ Caraș Severin, partener în cadrul proiectului: „Îmbunătățirea stării de conservare a