WWF atrage din nou atenția că, fără o nouă arhitectură a sistemului de combatere a tăierilor ilegale și, în consecință, fără un nou SUMAL 3.0, România nu va reuși să scape de exploatările ilegale.
Vedem astăzi că sistemul de trasabilitate a lemnului SUMAL 2.0 a fost lansat pe piață într-o formă netestată corespunzător și neterminată. De aceea trebuie să ne gestionăm așteptările, mai ales când el creează și blocaje pentru cei care vor să acționeze legal și nu oferă o transparență minimă necesară.
Trebuie să înțelegem că SUMAL este doar un instrument, o aplicație informatică ce nu poate face miracole cât timp întregul sistem de combatere a tăierilor ilegale este orientat greșit. Acum vindem pădurea sub forma unui volum al arborilor estimat grosier direct în pădure, înainte ca aceștia să fie tăiați, fără să ținem cont de faptul că același număr de arbori marcați poate sa aibă un volum de lemn total diferit. În plus, fraudarea declarațiilor privind cantitățile de lemn transportate este pedepsită ca infracțiune silvică doar dacă depășește pragul aberant de 10 mc/transport, ceea ce încurajează în continuare “furtul cu acte în regulă”.
„Pădurea se păzește de furtul de lemn prin controale la ieșirea din pădure. Ne îmbătăm cu apă rece dacă spunem că o păzim făcând controale în al 3-lea sau al 7-lea ciclu de prelucrare a lemnului, căutând diferențe între înscrisuri și stocuri. O astfel de activitate de control este total ineficientă.” – Radu Vlad, coordonator proiecte regionale păduri la WWF România.
În forma sa actuală, SUMAL 2.0 îndepărtează controalele de la ieșirea din pădure și riscă să risipească resursele necesare realizării unor controale reale. Cum se întâmplă asta? Sistemul impune o serie de sarcini administrative inutile Gărzilor Forestiere, care se trasformă astfel în organisme de constatare: sunt chemate să constate alertele satelitare, să confirme erorile standard de estimare a volumului din avizele (APV) care însoțesc transporturile de lemn, iar apoi să constate diferențele de volum la recepția lemnului în depozite.
Astfel, nu va mai avea cine să facă controalele exact în zona care contează cu adevărat și care este singura ce acționează ca mecanism de prevenție: prima plasare pe piață a lemnului. Cu alte cuvinte, Gărzile Forestiere sunt transformate într-un “call center” și nu mai ajung sa verifice transporturile de lemn.
Prioritizarea controalelor la ieșirea lemnului din pădure și instituirea unui regim de sancțiuni care să descurajeze practicile ilegale sunt soluțiile de fond pe care le impune și Comisia Europeană, iar nerespectarea lor a dus la procedura de infringement lansată împotriva României. Din păcate, SUMAL 2.0 nu răspunde acestor cerințe și riscă să decredibilizeze eficiența acestui instrument în fața partenerilor europeni.
WWF a atras în nenumărate rânduri atenția asupra acestor probleme și a făcut propuneri pentru o reformă reală a sistemului de combatere a tăierilor ilegale.
Vom înainta Guvernului și Parlamentului petiția WWF pentru a institui de urgență legislația primară care sa susțină simplitatea, transparența și eficiența unui nou SUMAL 3.0.
Foto: WWF România / Mihai Constantineanu