În fiecare an, Ziua Dunării este prilej de sărbătoare pentru cele 83 de milioane de oameni care trăiesc în Bazinul Dunării şi se bucură de resursele naturale oferite de fluviu. Dunărea deține o parte importantă din comorile naturale ale Europei, fiind considerată un adevărat adăpost pentru numeroase ecosisteme valoroase.
Pentru WWF Ziua Dunării este un prilej de a reaminti presiunile asupra sectorului inferior al Dunării, cel mai bogat în biodiversitate și, totodată, cel mai vulnerabil, și de a propune noi soluții pentru conservarea acestei zone.
Luncile fluviului oferă multiple beneficii, de la purificarea apei, până la pescuit și recreere, toate evaluate la 500 de euro/hectar/an. Sistemul de râuri din bazinul Dunării oferă apă potabilă pentru 20 milioane de oameni. Toate acestea sunt însă condiţionate de buna conservare a Luncii Dunării.
De mai bine de un secol, cooperarea transfrontalieră în lungul Dunării a neglijat benefinciile ecologice ale fluviului, în detrimentul exploatării intensive pentru diverse ramuri economice, precum agricultura şi navigaţia. În prezent, 70% din Lunca Dunării s-a pierdut, ceea ce a redus inclusiv capacitatea de stocare naturală a apelor de inundaţie. Un studiu WWF realizat în 2010 arată că există aproximativ 800.000 ha de luncă potrivite pentru reconstrucţie ecologică în bazinul Dunării.
WWF-România: bilanțul a 12 luni de acțiuni pe Dunăre
– Trei noi zone umede transfrontaliere din lungul Dunării au fost aprobate de către Secretariatul Convenției Ramsar privind conservarea zonelor umede, cu sprijinul WWF. Desemnarea lacului Călărași – Srebarna, Suhaia – Insulele Belene și Bistreț – Ibisha va permite protejarea completă a coloniilor de păsări care cuibăresc și se hrănesc în egală măsură în Bulgaria și România.
– În urma a doi ani de activități de lobby intense derulate de WWF și partenerii din regiune, Comisia Internațională pentru Protejarea fluviului Dunărea (ICPDR), reprezentată de către țările din bazinul Dunării, a adoptat măsuri pentru reducerea daunelor ecologice ale noilor proiecte hidroenergetice.
– A fost lansat raportul „Comerțul ilegal cu caviar în Bulgaria și România”, realizat în perioada aprilie 2011- februarie 2012, pe baza a 30 de mostre de caviar colectate de la magazine, restaurante, in piețe, vânzători ambulanți și ferme de sturioni din România, Bulgaria și Austria. Raportul arată că în cele 3 țări se comercializează caviar provenit din surse ilegale și că reguile de etichetare impuse de CITES nu sunt respectate. WWF-România a demarat astfel proiectul „Protejați sturionii, cel mai valoros dar al Dunării”, finanțat prin programul Life al Uniunii Europene, pentru a contribui la conservarea speciei.
– WWF-România a inaugurat un observator turistic la Confluența Olt-Dunăre. Infrastructura face parte dintr-un plan pe termen lung de a transfera traseul cicloturistic european de pe drumul național pe terasa Dunării.
– A avut loc a cincea expediție de monitorizare a coloniilor de păsări din lungul Dunării, atât pe malul românesc, cât și pe cel bulgăresc, rezultatele urmând a fi anunțate în curând.
– WWF-România derulează lucrări de reconstrucție ecologică, la Mahmudia, în Delta Dunării, alături de comunitatea locală. Proiectul îşi propune să rezolve două probleme majore cu care se confruntă nu numai zona proiectului, ci întreaga deltă: asanarea şi transformarea în amenajări agricole, piscicole şi silvice a 35% din zonă, respectiv lipsa măsurilor de dezvoltare şi protecţie a speciilor şi habitatelor pe 52,8% din teritoriul rezervației.
– Frontiere Verzi, proiectul pentru conservarea a două specii de păsări – Rața roșie și cormoranul mic – s-a încheiat prin refacerea cu succes a 950 de hectare de zonă umedă la Balta Geraiului (județul Olt), care au readus viețuitoarele în zonă (egrete mari și mici, mistreți, popândăi, vulturi codalbi). Cei 120 de copii din Clubul Cormoranului, o inițiativă WWF, au sărbătorit printr-un Bal dedicat biodiversității, cu participarea întregii comunități.
– Situl Natura 2000 Blahnița a intrat recent pe harta proiectelor WWF. Blahnița găzduiește specii și habitate de importanță europeană, pe care WWF dorește să le păstreze în cea mai bună stare. Presiunile sunt însă mari asupra zonei, iar informarea comunităților locale despre ce poate însemna o arie protejată este extrem de limitată.
– Actorii cheie din Delta Dunării s-au unit pentru a face față potențialelor consecințe ale schimbărilor climatice, prin semnarea la Izmail, Ucraina, a unei declarații comune privind atenuarea efectelor schimbărilor climatice din Delta Dunării (Moldova, România, Ucraina). De asemenea, în luna martie 2013 a fost lansată campania de informare „Noi vrem să trăim într-o regiune sănătoasă!” în 40 de școli și ecocluburi din regiune, având drept scop educarea profesorilor și elevilor din deltă cu privire la schimbările climatice, biodiversitatea din regiune, amprenta ecologică și amprenta asupra apei, precum și diferite probleme de protecție a naturii.
WWF sărbătorește Ziua Dunării
În Blahnița (Mehedinți, România), o zonă prioritară pentru WWF, a fost organizată deja Săptămâna Dunării, cu implicarea autorităților locale, a liderilor comunității și a copiilor. De asemenea, în această săptămână, WWF s-a alăturat Asociației Mila 23 Ivan Patzaichin, AER (Asociația de Ecoturism din România) și Salvați Dunărea și Delta, lansând un „Apel pentru o Deltă a Dunării vie”, în cadrul unei conferințe găzduite la Tulcea, cu înalți reprezentanți ai autorităților naționale. Apelul prezentat autorităților, propune principii de dezvoltare durabilă a zonei, cu beneficii pentru natura, oameni și economie.
Pe termen scurt și mediu, proiectele WWF se vor concentra, în continuare, pe refacerea zonelor umede din lungul Dunării și din deltă, prin proiecte proprii, alături de comunitățile locale, dar și prin demersuri în preajma autorităților, pentru implementarea unui plan de reconstrucție ecologică la nivel național.