Pe 17 mai, cel mai mare mamifer terestru din Europa, zimbrul, a revenit în Munții Țarcu (Carpații Meridionali), după mai bine de 200 de ani de la dispariție. 17 exemplare de zimbru (Bison bonasus) au fost aduse la Armeniș, Caraș-Severin, din diferite centre de reproducere din Europa. Este cel mai mare transport și cel mai important fenomen de reintroducere a zimbrului care a avut loc vreodată în Europa, de care s- au bucurat peste 250 de oameni- specialiști în conservarea naturii, autorități, jurnaliști și localnici.
Despre zimbru
Zimbrul e cel mai mare mamifer terestru din Europa, ajungând să cântărească până la 1000 de kilograme și să aibă o înălțime la greabăn chiar și peste 1,9 m. Odinioară era prezent pe tot continentul, cu excepţia unor zone din Spania, Italia şi nordul Scandinaviei.
Zimbrul a fost mereu un animal impresionant, legendar, venerat. Românii îl știu mai ales din legende și povești. Ultima redută a zimbrilor a fost în Carpați, înainte să dispară definitiv, în 1790. Azi România e una dintre cele 9 țări europene cu zimbri care trăiesc în sălbăticie, după Letonia, Lituania, Belarus, Ucraina, Polonia, Slovacia, Rusia și Germania. În România, o altă „familie” de zimbri trăiește în Parcul Natural Vânători Neamț.
În lume trăiesc 5.046 zimbri (cifra din ianuarie 2014), dar numai 3,403 sunt în cirezi libere sau în regim de semi-libertate. Zimbrul e astăzi o specie mai rară decât rinocerul negru.
De ce ne dorim repopularea cu zimbri?
Zimbrul e un animal al spaţiilor deschise sau semi-deschise, însă, în anumite perioade ale anului, preferă pădurile pentru adăpost şi hrană. Deşi sursa principală de hrană a zimbrului este iarba, o parte importantă a dietei sale constă în consumul de arbuşti, mărăcini şi puieţi. Zimbrul mănâncă până la 60 de kilograme de hrană pe zi, ceea ce are un impact real asupra vegetaţiei: ajută la păstrarea zonelor deschise şi la crearea unui peisaj mozaicat. În afară de faptul că pasc la liziera pădurilor, zimbrii calcă pământul din mijlocul pajiștilor, se bălăcesc în gropi de noroi şi se tăvălesc în nisip, aruncându-l în aer, ajutând astfel la fertilizarea pajiștilor și la menținerea unei diversități biologice ridicate.
Din cauza vânătorii excesive, a braconajului, dar și a reducerii și fragmentării habitatului, zimbrul a dispărut din România acum mai bine de 200 de ani. O soartă asemănătoare a avut-o pe întreg continentul european, ajungând să fie considerat un animal pe cale de dispariție. Deși există eforturi de reintroducere a zimbrului în mai multe țări din Europa, rămâne încă o specie vulnerabilă, din cauza pericolului de consangvinizare, a bolilor, a habitatelor încă reduse care nu permit migrarea indivizilor și a lipsei unor populații viabile.
Zimbrul este un animal emblematic pentru fenomenul de „resălbăticire” a Europei și pentru conservarea biodiversității, iar la nivel local poate fi o oportunitate uriașă de a schimba viața unei comunități.
De ce Armeniș?
Zonele învecinate comunei Armeniș sunt printre cele mai favorabile din România, din punct de vedere al condițiilor naturale, pentru a găzdui o populație liberă de zimbri. Comuna Armeniș a fost aleasă pentru repopulare cu zimbri în urma unui studiu elaborat de experți care au analizat mai multe zone din județele Mehedinți, Gorj, Caraș-Severin și Hunedoara.
Primăria comunei Armeniș a apreciat planurile de reintroducere a speciei drept beneficiu pentru comunitate și a oferit aproximativ 75 de hectare din suprafața de pășuni comunale pentru țarcul zimbrilor. Ocolul silvic Teregova a pus la dispoziția proiectului alte aproximativ 80 de hectare.
Ce urmează?
La început, zimbrii vor sta într-o zonă de aclimatizare de aproximativ 15 hectare. Apoi vor avea acces la o zonă de semi-libertate, de 160 de hectare. Aici se vor putea adapta la mediul sălbatic și vor învăța să supraviețuiească în natură, grupându-se într-o cireadă- forma tipică de organizare a zimbrilor. În toamna acestui an vor avea acces dincolo de zona împrejmuită și vor deveni primii zimbri care trăiesc în sălbăticie, în Carpații Meridionali, din secolul 18 încoace. Locul unde zimbrii vor fi eliberați face parte din situl Natura 2000 Munții Țarcu, o zonă sălbatică ce se întinde pe nu mai puțin de 59.000 de hectare. Scopul programului Rewilding Europe este să formeze cel puţin cinci turme de peste 100 de animale înainte de anul 2022, în zone selecţionate special în acest scop, interconectate prin coridoare ecologice, care să permită migrarea zimbrilor și schimbul genetic între sub-populații. Pe termen lung, ne dorim să ajungem la o populaţie de cel puțin 1000 animale, până în anul 2032.
În ultimele luni, echipa Rewilding Europe și WWF a lucrat îndeaproape cu comunitatea locală din Armeniș și din împrejurimi, implicând antreprenori locali, direcții silvice, asociații de vânătoare și tur-operatori. Câțiva localnici au fost deja angajați și inițiați pentru rolurile de rangeri și ghizi.
Loteria Olandei, Loteria suedeză, WWF Olanda și Liberty Wildlife Fund sunt sponsorii din spatele acestei acțiuni de amploare. Zimbrii care vor fi aduși la Armeniș provin din Suedia, Germania, Italia, Belgia, Elveția și România (rezervația de la Hațeg). Câteva dintre rezervațiile din care provin zimbrii au donat exemplarele și chiar au plătit costurile de transport până în România.
Note pentru editori
Pentru mai multe informații despre inițiativa Rewilding Europe și proiectul din Carpații Meridionali accesați website-ul dedicat.
Fotografii și alte materiale pot fi descărcate gratuit de aici.