Zona Mara-Cosău-Creasta Cocoșului a obținut statutul de destinație de ecoturism în iulie 2014, iar pe 7 octombrie, la Brașov, a primit și distincția oficială din partea Autorității Naționale pentru Turism, în cadrul Adunării Generale a Comisiei Europene pentru Turism. Cu ocazia aceasta, WWF-România lansează la nivel național și internațional website-ul oficial al destinației, www.ecomaramures.com, care oferă informații practice și recomandări de călătorie, de natură să ghideze și să ușureze experiența de vizitare.
Website-ul este rezultatul unui efort de documentare de câteva luni de zile și una dintre componentele importante ale inițiativei de dezvoltare a destinației ecoturistice pentru care organizația a lucrat împreună cu parteneri de nădejde din zonă, precum biroul județean de informare turistică MaramureșInfoturism, Asociația Ecologic sau Centrul de Ecologie și Turism Maramureș. Pagina web scoate la iveală valorile naturale și patrimoniul cultural remarcabile care au adus zonei statutul greu de dobândit de destinație ecoturistică și oferă idei de petrecere a timpului, recomandări de cazare și de luat masa, precum și informații privind accesul în zonă. De asemenea, site-ul prezintă cauza de conservare a patrimoniului care stă la baza inițiativei de dezvoltare ecoturistică și principalele activități desfășurate de WWF și organizațiile partenere pentru a împiedica degradarea sau distrugerea acestuia.
Mara-Cosău-Creasta Cocoșului este o zonă specială, cu 7 arii naturale protejate (două fiind chiar incluse în rețeaua europeană Natura 2000), sate tradiţionale cu o arhitectură unică şi porţi sculptate în lemn, cu tradiţii şi obiceiuri de sute de ani, peisaje deluroase de tip mozaic (pajişti, fâneţe, terenuri cultivate și zone împădurite), biserici-monument din lemn şi două biserici în Patrimoniul UNESCO. Turismul are un impact semnificativ asupra zonelor și comunităților unde se practică, iar în Mara-Cosău-Creasta Cocoșului, dat fiind acest patrimoniu bogat, dar și o serie de probleme care afectează zona, impactul turismului s-a dorit a fi unul puternic pozitiv. Dintre problemele cele mai serioase se pot aminti dificultățile custozilor ariilor protejate de a aplica măsurile de protecție a acestora din pricina insuficienței fondurilor publice, riscul major de abandonare a tradițiilor și a ocupațiilor tradiționale și pierderea arhitecturii tradiționale. Astfel, s-a dorit transformarea turismului în instrument de colectare a fondurilor lipsă sau necesare și de direcționare a lor pentru adresarea acestor probleme, dar și în catalizator al unei dezvoltări armonioase, cu politici publice îmbunătățite și practici de afaceri în turism mai responsabile. Turiștii pot avea o contribuție esențială la misiunea de păstrare a moștenirii maramureșene, iar informații despre modul în care o pot face se pot găsi în secțiunea „Conservarea zonei” de pe site.
Monia Martini, Manager de Proiecte Economie Verde din cadrul WWF-România consideră că „Maramureșul Istoric este o zonă cu adevărat specială datorită frumuseții peisajelor și a altor beneficii posibile datorită conexiunii strânse între om și natură. Prin acțiunile WWF promovăm cât de important este să înțelegem adânc aceste conexiuni și să cooperăm pentru a permite o dezvoltare sănătoasă și pe termen lung. Am crezut dintotdeauna și credem în continuare că destinația ecoturistică este o oportunitate majoră în acest sens.”
Cum a început totul
În anul 2012, țara noastră a fost prima din Europa și printre primele din lume care au adoptat un set de criterii tehnice care să permită desemnarea și consolidarea anumitor microregiuni cu potențial ca destinații naționale de ecoturism. Criteriile au fost elaborate pe baza Standardelor Europene de Ecoturism de către un grup interministerial din care au făcut parte și WWF, Asociația de Ecoturism din România sau UNDP România. Pe baza acestor criterii, Autoritatea Națională pentru Turism a lansat la nivel național invitația ca microregiunile interesate să se autoevalueze și să-și depună candidatura pentru titlu. Mara-Cosău-Creasta Cocoșului s-a aflat pe lista primelor zone care au dorit statutul de destinație ecoturistică.
Scopul demersului ANT și Ministerului Turismului este crearea unei rețele naționale de astfel de destinații care să dea substanță brandului de țară și care să stimuleze dezvoltarea comunităților rurale cu patrimoniu natural și cultural bogat.
Demersurile din Mara-Cosău-Creasta Cocoșului
Demersurile locale își au rădăcinile în anul 2006, când Asociația Ecologic, împreună cu Fundația pentru Parteneriat și WWF-România au inaugurat un traseu turistic verde de 86 km care leagă cele 7 arii naturale protejate și 7 sate tradiționale: Drumul Moștenirii Maramureșene (drumul verde/greenway). Ulterior, în 2012, în cadrul unui proiect WWF-România finanțat de UNEP, prin Fondul Mondial pentru Mediu, s-au pus bazele unui Parteneriat Local cu membri cu profil diferit (economic – turistic, autorități publice, ONG-uri, custozi de arii protejate), având drept scop dezvoltarea și promovarea destinației de ecoturism Mara-Cosău-Creasta Cocoșului, ca inițiativă de interes local. Acest proiect a oferit practic cadrul pentru deschiderea dialogului, pentru crearea unei viziuni integrate de dezvoltare și coagularea eforturilor și resurselor pentru realizarea acestei viziuni comune.
În cadrul aceluiași proiect a fost creat un mecanism cu totul nou pentru țara noastră, de sprijinire financiară a ariilor protejate de către sectorul de turism; acesta s-a concretizat în Fondul de Conservare și Dezvoltare Durabilă, unde se adună donații fixe anuale din partea pensiunilor și tur-operatorilor parteneri, dar și donații individuale de la persoanele care doresc să contribuie concret. Mecanismul reprezintă acum un model pentru zone cu nevoi similare sau care doresc să devină destinații de ecoturism, contribuția sectorului privat la conservare fiind unul dintre criteriile pentru desemnarea ecodestinațiilor.
Ce se întâmplă pe viitor
Statutul de destinație obținut de zona Mara-Cosău-Creasta Cocoșului este un motiv de mândrie și o realizare importantă ce încunează o muncă de ani de zile; însă este poate mai mult decât orice un angajament asumat pe termen mediu și lung care dacă nu este respectat va rezulta în pierderea acestui statut și a sprijinului oferit de autoritățile naționale în turism.
Dezvoltarea pe termen lung a zonei Mara-Cosău-Creasta Cocoșului în ce priveste ecoturismul presupune reglarea aspectelor problematice locale și politici armonizate la nivel de zonă, pentru o mai bună gestionare a resurselor naturale, practici mai responsabile în turism și creșterea calității serviciilor turistice, precum și pentru stoparea distrugerii arhitecturii tradiționale. Organizațiile de la nivel local partenere în această inițiativă depun în continuare eforturi în acest sens. De pildă, Asociația Ecologic lucrează la îmbunătățirea politicilor publice și a infrastructurii de turism, iar Ordinul Arhitecților din România, filiala Nord-Vest, încearcă îmbunătățirea politicilor de urbanism și protejare a patrimoniului construit. WWF-România este de asemenea în continuare prezentă în zonă, cu proiecte de economie verde care să stimuleze această dezvoltare, dar și prin consolidarea cooperării la nivel local, între diferiții actori și factori de decizie, pentru ca rezultatele obținute până acum să fie fructificate și multiplicate