Miniştri ai mediului şi oficiali guvernamentali din cele 14 ţări din bazinul Dunării, precum şi reprezentanţi ai Comisiei Europene s-au reunit pe 16 februarie la Viena pentru a adopta Planul de Management al Bazinului Dunării pentru următorii cinci ani. Întâlnirea a fost marcată și de aniversarea a 10 ani de la înființarea Coridorului Verde al Dunării Inferioare.
Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea s-a reunit în scopul adoptării Planului de management al Bazinului Dunării, care include măsuri concrete ce trebuie aplicate până în anul 2015 pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu în bazinul Dunării. Acestea includ, printre altele, şi reducerea poluării cu substanţe organice sau nutrienţi, diminuarea efectelor activităţii umane asupra schimbărilor structurale ale fluviului, precum şi îmbunătăţiri ale sistemului urban de canalizare.
O astfel de iniţiativă ar putea deveni parte componentă a Strategiei Uniunii Europene pentru Dunăre. “Sperăm ca Strategia pentru Dunăre va deveni un ghid al dezvoltării sustenabile în bazinul fluviului şi considerăm că acest Plan de Management al Bazinului Dunării reprezintă fundaţia strategiei europene, contribuind la dezvoltarea unei economii verzi în regiune”, a declarat Andreas Beckmann, Director al Programului WWF Dunăre-Carpaţi.
Acesta a mai declarat că „În ultimele decenii s-au înregistrat progrese remarcabile în ceea ce priveşte protecţia şi refacerea zonelor umede din bazinul Dunării, iar acest proces trebuie să continue. WWF solicită tuturor ţărilor dunărene să stabilească obiective de mediu calitative şi ambiţioase pentru protecţia şi refacerea zonelor umede, ca măsură economică de asigurare a servciilor de mediu oferite de ecosistemele dunărene, precum ar fi controlul indundaţiilor, adaptarea la schimbările climatice dar şi apa potabilă”,
De altfel, cu ocazia întâlnirii de la Viena, WWF a prezentat oficialilor şi o petiţie semnată de peste 100,000 de cetăţeni ai ţărilor dunărene care susţin o navigaţie sustenabilă pe cursul fluviului. Tot în cadrul evenimentului au fost sărbătoriți 10 ani de la semnarea Declarației Coridorului Verde al Dunării Inferioare.
Rezultate obținute de la semnarea Declarației Coridorului Verde al Dunării Inferioare
Declarația Coridorul Verde al Dunării Inferioare, semnată în anul 2000 de către miniștrii mediului din Bulgaria, România, Ucraina și Republica Moldova, avea drept obiectiv protejarea a 775.000ha de arii protejate deja existente și să desemneze arii protejate noi pe o suprafață de 160.000 ha de-a lungul celor 1000km- lungimea coridorului.
Acest obiectiv a fost cu mult depășit: 1,4 milioane ha au fost incluse sub statutul de arii protejate, lucru care a contribuit în mod esențial la controlul asupra inundațiilor, la protejarea biodiversității Europei și la crerea unor oportunități pentru ecoturism, în beneficiul a celor 29 de milioane de oameni care trăiesc în comunitățile dunărene.
Țintele sunt însă mai greu de atins în ceea ce privește restaurarea zonelor umede din lungul Dunării. De la sfârşitul secolului trecut până în prezent intervenţia umană a distrus peste 80% din toate zonele umede ale Dunării. De-a lungul Dunării şi al afluenţilor săi s-au construit centrale hidroelectrice, diguri, sisteme de drenare, prin care s-a distrus legătura dintre habitatele de luncă şi sistemul fluvial, iar funcţiile ecologice ale acestora au fost afectate.
Dunărea Inferioară, cu un parcurs de peste 1.000 km, care trece prin Bulgaria, România, Ucraina şi Moldova, a fost identificată de WWF ca fiind una dintre cele mai importante regiuni de biodiversitate din lume. Fluviul adăposteşte o mare diversitate de habitate de apă dulce, rare şi periclitate, oferind numeroase posibilităţi valoroase pentru sprijinirea şi revigorarea modului de viaţă local. Este, de asemenea, o regiune cu un bogat patrimoniu cultural, în care modul de viaţă local este strâns împletit cu viaţa fluviului.
Rezultate obținute în România
Delta Dunării este una dintre cele mai importante eco-regiuni din punct de vedere al biodiversităţii. În România, terenul neproductiv de pe ostroavele Babina şi Cernovca a fost restaurat din punct de vedere natural, prin transformarea într-un mozaic de habitate ce oferă adăpost şi hrană pentru numeroase animale, printre care şi specii rare de păsări şi peşti. Beneficiul economic al refacerii unei suprafeţe de 3,680 ha este de aproximativ 140,000 EUR pe an, prin creşterea productivităţii naturale şi a turismului. Procesul de refacerea a ostroavelor Dunării continuă şi pe cursul său inferior, între Călăraşi şi Brăila.