Acordul de Parteneriat între România și Comisia Europeană pentru perioada de finanțare 2014-2020, propus de Ministerul Fondurilor Europene, a intrat în dezbatere publică până la finalul lunii iulie. Acordul este documentul strategic de programare prin care România își fixează prioritățile de investiție, alocarea financiară și noua structură administrativă pentru implementarea fondurilor europene în perioada 2014-2020.
În urmatoarea perioadă de programare România va investi circa 26 de miliarde de euro, alocate prin Fondurile Europene Structurale și de Investiții, din care 19,36 miliarde de euro reprezintă fondurile aferente politicii de coeziune și cooperare teritorială, iar restul – fondurile dedicate politicii agricole și de pescuit (6.82 miliarde euro). Priorităţile de finanţare propuse României de către Comisia Europeană vizează îmbunătăţirea capitalului uman prin creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă şi politici mai bune privind incluziunea socială şi educaţia, dezvoltarea unei infrastructuri moderne, promovarea competitivităţii economice şi a dezvoltării locale, optimizarea utilizării şi protejării resurselor şi activelor naturale, respectiv modernizarea şi consolidarea administraţiei naţionale şi a sistemului judiciar.
Acordul de Parteneriat este un document de importanță majoră, pentru că dictează modul în care se va dezvolta România până în anul 2020; de aceea, el este relevant și de interes nu numai pentru autoritățile publice direct implicate, ci și pentru publicul larg, elaborarea acestuia (și a documentelor subsecvente, precum programele operaționale) realizându-se în parteneriat cu reprezentanți ai societății civile, din sectorul nonguvernamental.
În acest context, WWF dorește să atragă atenția asupra unor puncte cheie din Acord ce vor facilita activitățile de protejare și conservare a naturii, dar și asupra unor măsuri propuse ce vor avea un impact negativ asupra biodiversității ce nu poate fi neglijat.
Prinse sub obiectivul tematic 6 – Protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor, prioritățile de investiție pe care WWF le consideră oportune sunt legate de îmbunătățirea și extinderea infrastructurii verzi, sectorul forestier și sectorul piscicol. Măsurile cele mai importante sunt următoarele:
• implementarea planurilor de management pentru arii protejate și situri Natura 2000 și elaborarea planurilor de management pentru restul siturilor
• cartarea și evaluarea distribuției habitatelor naturale pentru speciile sălbatice de interes și elaborarea de planuri de acțiune pentru conservarea lor
• analiza coerenței ariilor naturale protejate și a coridoarelor ecologice și măsuri de investiție pentru infrastructura verde: poduri verzi și ecoducte pentru reconectarea zonelor naturale care au fost fragmentate artificial; coridoare și elemente care conectează ariile protejate pentru asigurarea unei rețele funcționale; reconstrucția unor arii naturale degradate pentru a crea noi habitate pentru specii de plante și animale, pentru activități de recreere și pentru prevenirea dezastrelor
• măsuri pentru sectorul forestier: extinderea fondului forestier național prin noi împăduriri (35.000 ha); sprijinirea managementului durabil pentru pădurile private prin compensații pentru proprietarii de pădure (pentru o suprafață estimată la aproximativ 185.000 ha) și sprijinirea asociațiilor din sectorul forestier
• măsuri pentru sectorul de pescuit și acvacultură: protejarea și refacerea biodiversității marine și riverane; protejarea și refacerea biodiversității din cadrul fermelor piscicole prin activități responsabile; protejarea și reabilitarea biodiversității prin măsuri de control și colectare de date; dezvoltarea măsurilor durabile privind acvacultura pentru protejarea speciilor în pericol de dispariție și pentru a reduce presiunea asupra surselor acvatice naturale.
De cealaltă parte, motivele de îngrijorare pentru organizație se învârt în jurul unor teme spinoase precum dezvoltarea navigației pe Dunăre, prin reabilitarea/modernizarea infrastructurii, prin canale și noi flote comerciale, construirea de noi infrastructuri pentru prevenirea riscurilor la inundații și secetă sau dezvoltarea sectorului hidroenergetic. Mai exact, măsurile propuse prin Acordul de Parteneriat, în versiunea sa actuală, sunt:
• concentrarea pe infrastructura clasică/gri pentru prevenirea riscurilor la inundații și secetă (inclusiv construirea de noi infrastructuri), când infrastructura verde și „lucrul cu natura” ar putea fi în foarte multe cazuri soluția mai ieftină și mai durabilă la acest tip de proiecte de infrastructură (așadar, fondurile alocate infrastructurii gri le-ar putea suplimenta pe cele alocate pentru măsurile listate mai sus, legate de infrastructura verde, pentru a crește beneficiile de mediu, sociale și economice ce derivă din aceasta)
• promovarea surselor regenerabile de energie cu accent pe investiții în rețeaua de colectare și distribuție a energiei produse, dar fără a aminti de potențialul impact pe care aceste surse de energie îl au asupra biodiversității
• promovarea Dunării ca și coridor de transport de importanță națională strategică, fără măsuri de protejare adecvată a ecosistemelor bogate ale Dunării
De asemenea, WWF dorește să atragă atenția și asupra faptului că această variantă a Acordului de Parteneriat a fost realizată și trimisă Comisiei Europene fără consultarea partenerilor de dialog ce se reunesc în mod regulat în Comitetul Interinstituțional pentru Acordul de Parteneriat (CIAP) special pentru redactarea acestui document strategic. Organizația speră că în acest interval, cât Acordul se află în dezbatere publică, Ministerul Fondurilor Europene (instituția care coordonează în România procesul de programare a fondurilor europene), dar și ministerele de resort ce sunt reprezentate în CIAP, să ia în considerare sugestiile și expertiza cu care partenerii de dialog pot contribui, așa încât să avem o planificare coerentă a fondurilor și o bază solidă pentru o dezvoltare durabilă în România.
Acordul de Parteneriat, în varianta sa finală, va fi transmisă Comisiei spre aprobare în luna noiembrie 2013. Iar Programele Operaționale pentru diferitele sectoare de activitate, bazate pe Acordul de Parteneriat, a căror elaborare a început în martie 2013, vor fi finalizate și trimise Comisiei în ianuarie 2014 .
WWF va monitoriza în continuare foarte atent procesul de programare și va trimite instituțiilor relevante, ori de căte ori este nevoie, punctul de vedere privind conservarea naturii și o dezvoltare armonioasă, asigurând în același timp, cu ajutorul mass-media, comunicarea acestor subiecte fundamentale publicului larg.
1. Acordul poate fi consultat la următorul link: http://ow.ly/mqJaP.
2. Calendarul complet al procesului de programare se află aici: http://ow.ly/mqO5e.