Referitor la sesizarea adresată de Preşedintele Traian Băsescu Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, WWF precizează că „raţiunea“ pentru care lucrările la drumul naţional 66A au fost sistate este ilegalitatea lor. Sectorul II al DN 66 A (Câmpu lui Neag km 37+600 – Câmpuşel km 47+440) se contruia fără studiu de impact actualizat, fără acordul de mediu al Agenţiei de Protecţia Mediului Hunedoara şi fără avizul Consiliului Ştiinţific al Parcului Naţional Retezat.
Lucrările la DN66A riscă să afecteze iremediabil peisajul forestier intact din Retezat, una dintre zonele cele mai bogate din România din punct de vedere al valorilor naturale. „Cheia dezvoltării economice a zonei este însuşi capitalul natural unic la nivel european, pe care îl oferă atât Parcul Naţional Retezat, cât şi Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei. Distrugerea acestuia prin proiecte iraţionale de dezvoltare a infrastructurii este echivalentă cu refuzarea şansei la o dezvoltare durabilă a regiunii. Fără o strategie bine fundamentată, există riscul de a transforma oportunităţile oferite de zonă în ameninţări majore atât la adresa mediului, cât şi a dezvoltării economice şi bunăstării oamenilor din regiune.“, a precizat Erika Stanciu, Coordonator Regional Program Arii Protejate, WWF Programul Dunăre-Carpaţi.
WWF susţine decizia Gărzii de Mediu de sistare a lucrărilor la DN 66A şi obţinerea acordului de mediu, pentru a se asigura că realizarea investiţiei nu afectează zona şi că impactul asupra mediului va fi minim. „Ne putem explica faptul că Preşedintele consideră „oprirea lucrărilor de neînţeles“ numai presupunând că nu a beneficiat de o bună consiliere şi de o prezentare obiectivă a situaţiei. În ceea ce priveşte ilegalitatea lucrărilor şi impactul asupra mediului, WWF a sesizat în repetate rânduri atât autorităţile competente, cât şi mass media. Este inadmisibil că cea mai importantă autoritate a statului susţine un punct de vedere care încurajează nerespectarea legii. Cât despre investirea unor sume importante din banii publici în acest proiect, este regretabil că s-a întâmplat acest lucru. Credem însă că nu este un argument pentru a continua nerespectarea legii. Multe dintre ţările din Europa de Vest investesc sume foarte mari din banii publici în lucrări de reconstrucţie a zonelor naturale pe care în urmă câţiva ani le-au distrus cu investiţii iresponsabil planificate. Nu vrem ca România să fie nevoită să facă acelaşi lucru în viitorul apropiat.“, a precizat Stanciu.