Comisia Europeană a publicat recent rezultatele preliminare ale unei analize aprofundate a Directivelor Păsări și Habitate, denumită Fitness check. Analiza trebuie să lămurească dacă aceste două acte normative sunt adecvate scopului – fit for purpose, adică dacă ajută într-adevăr la conservarea biodiversității de pe teritoriul UE. Rezultatele preliminare confirmă că cele două directive reprezintă instrumentul potrivit pentru protejarea habitatelor și speciilor importante din UE. WWF primește rezultatele cu bucurie, fiind o confirmare suplimentară a unui lucru studiat și dovedit în multiple situații și studii de specialitate. Analiza spune că este nevoie de o mai mare voință politică pentru ca acestea să fie mai bine implementate la nivel național și pentru a corecta politicile sectoriale nocive.
Studiul transmite un mesaj important: politicile UE de conservare a naturii nu pot fi întru totul eficace atât timp cât alte politici și activități finanțate prin fonduri europene continuă să producă efecte negative asupra habitatelor și speciilor prioritare. Corectarea politicilor sectoriale din agricultură, pescuit, silvicultură, transport și energie trebuie să facă parte din efortul de a regândi economia pentru a funcționa în armonie cu natura și nu în detrimentul ei.
Studiul a fost realizat pentru Comisia Europeană de către un consorțiu coordonat de Milieu Ltd și format din Institutul pentru Poltici de Mediu Europene (IEEP), ICF International și Ecosystems Ltd. Acesta va fi dezbătut la conferința europeană pe tema analizei Fitness check a directivelor, conferință care va avea loc vineri, 20 noiembrie, la Bruxelles, la inițiativa Comisiei Europene. Comisarul UE pentru Mediu, Karmenu Vella, va lua cuvântul împreună cu alți reprezentanți-cheie ai guvernelor, ONG-urilor și sectorului de afaceri. WWF va lua parte la conferință împreună cu alte ONG-uri din coaliția de campanie Alertă pentru natură.
Andreas Baumüller, Expertul în resurse naturale din cadrul WWF European Policy Office, a afirmat: Suntem bucuroși că această evaluare aprofundată dovedește odată pentru totdeauna că legislația UE în privința naturii reprezintă cel mai eficace instrument de a ne păstra capitalul natural și că nu e nevoie să irosim timp pentru a o schimba. O mai bună implementare este ceea ce avem nevoie.
Avem dovezi că legislația pentru natură corect implementată nu cauzează o povară administrativă disproporționată pentru afaceri, ci dimpotrivă, creează locuri de muncă și venituri de 85 miliarde Euro – și asta numai în sectorul de turism. Avantajele sociale, economice și de mediu enorme pe care le produce conservarea naturii nu pot fi pierdute. Trebuie să ne asigurăm că statele membre și Comisia Europeană vor face din asta o prioritate politică.
Mobilizare istorică pentru salvarea legislației de mediu
Peste o jumătate de milion de europeni au transmis în vară Comisiei Europene mesajul de a păstra legislația de protejare a naturii în Europa, în cadrul consultării publice organizată de această instituție pentru a sonda părerile europenilor privind relevanța și eficacitatea legislației Natura 2000. Odată cu lansarea consultării publice, 4 mari organizații de mediu la nivel european (WWF, Birdlife, Friends of the Earth, EEB), susținute de peste alte 100 de ONG-uri, au lansat campania Alertă pentru natură care s-a derulat în perioada mai-iulie. Implicarea oamenilor a fost una istorică; nicio altă consultare publică la nivel european nu a mai avut parte de o asemenea reacție.
Campania a fost lansată ca răspuns la intențiile Comisiei de a modifica cele două acte normative ce formează legislația de protejare a naturii în Uniunea Europeană și cea mai solidă legislație de mediu din lume. Campania a insistat asupra nevoii stringente de îmbunătățire a implementării (transpunerea lor în legislația națională) și aplicării în teren a legislației, precum și asupra slabei finanțări acordate managementului siturilor Natura 2000; acestea sunt problemele reale legate de Directivele Natura 2000, și nu eficacitatea sau relevanța lor.
State membre UE care susțin legislația de mediu
Pe 26 octombrie, 10 guverne, prin intermediul Miniștrilor de Mediu, au transmis Comisiei o scrisoare oficială prin care cer să nu se deschidă spre revizuire cele două Directive Natura 2000. Acțiunea a fost coordonată de Germania, iar statele co-semnatare au fost: Franța, Grecia, Italia, Spania, Polonia, România, Croația, Luxemburg și Slovenia. De asemenea, pe 27 octombrie, membri reprezentativi din cadrul a 7 grupuri politice majore din Parlamentul European au transmis Vice-președintelui Comisiei Europene și Comisarului pentru Mediu o scrisoare oficială prin care își exprimă convingerea că „o mai bună implementare, o aplicare mai strictă a legislației și continuarea integrării biodiversității în alte domenii de politici publice sunt nevoi urgente”. În final, aceștia se exprimă împotriva deschiderii directivelor spre revizuire.
În România, Directivele Natura 2000 oferă o pârghie majoră de protecție a naturii pentru 531 de arii naturale și numeroase de specii de floră și faună, cum ar fi urșii, râșii, ciocănitorile și berzele, vidrele sau fluturii. Într-o vizită recentă în situl Natura 2000 Munții Țarcu, organizată de WWF-România, Ministrul Mediului a semnat un certificat de susținător atât al acestui sit, cât și al întregii rețele europene Natura 2000, ce reunește peste 27.000 de arii protejate valoroase.
Note pentru editori:
1. Scrisoarea statelor membre UE către Comisia Europeană: http://www.bmub.bund.de/fileadmin/Daten_BMU/Download_PDF/Strategien_Bilanzen_Gesetze/refit_joint_letter_en_bf.pdf.
2. Scrisoarea grupurilor politice din cadrul PE către Comisia Europeană: http://www.endseurope.com/docs/151028a.pdf.
3. Document de poziție WWF din cadrul campaniei Alertă pentru natură (cerințele WWF la adresa Comisiei Europene și Guvernului României): d2ouvy59p0dg6k.cloudfront.net/downloads/position_paper_wwf___nature_alert.pdf
4. Evenimentul Comisiei Europene despre Fitness check Natura 2000: http://ec.europa.eu/environment/nature/legislation/fitness_check/conference_en.htm
5. Principalele concluzii ale analizei:
Consultarea publică:
98% dintre respondenți au afirmat că Directiva Păsări și Habitate sunt importante sau foarte importante în conservarea naturii
Agricultura și dezvoltarea rurală (93%), energia (96%) și transporturile (97%) sunt cele mai rezistente sectoare la implementarea directivelor
Mai mult de jumătate din respondenții din industrie (construcții, industriile extractive, transport) consideră că directivele sunt importante în ocrotirea biodiversității europene (54%)
Studiul de evaluare a directivelor:
Directivele au fost analizate în baza a 5 criterii: eficacitate, eficiență, relevanță, coerență și valoarea adăugată.
- Eficacitate
S-a înregistrat un progres considerabil în implementarea măsurilor prevăzute în directive.
Acolo unde au fost corect și integral implementate, directivele au redus presiunile la adresa biodiversității, au frânat declinul speciilor și, în timp, au condus la refacerea unor habitate și specii.
Impactul măsurilor luate până acum nu este încă suficient pentru a putea spune că ne-am atins obiectivele prevăzute în directive (ex. 77% din habitate și 60% din specii au fost clasificate ca având o stare de conservare nefavorabilă).
Directivele aduc o contribuție majoră la țintele privind biodiversitate în UE. Cu toate acestea, directivele singure, fără acțiuni complementare în sectoare cheie (precum agricultura), nu pot ajuta la atingerea scopului UE 2020 de a opri pierderea biodiversității.
- Eficiență
Implementarea implică costuri (costurile directe sunt estimate la 5.8 miliarde Euro/an). Potențiala povară administrativă este de multe ori cauzată de o implementare ineficientă la nivel național, regional și local.
Implementarea generează, de asemenea, beneficii substanțiale: protejarea speciilor și habitatelor, ocrotirea și stimularea livrării de servicii de ecosistem cu beneficii asociate de bună-stare (estimate la 200-300 miliarde Euro/an), beneficii economice (crearea de locuri de muncă și turism: siturile Natura 2000 generează venituri de 50-85 miliarde Euro/an din turism și recreere).
Studiile indică faptul că beneficiile pentru protejarea speciilor și habitatelor produse de directive depășesc cu mult costurile implementării lor la nivelul UE, național și local.
Neimplementarea directivelor ar conduce la erodarea beneficiilor generate de siturile și speciile protejate, inclusiv o pierdere a serviciilor de ecosistem, ceea ce implică pierderi în bani. S-a estimat că reducere chiar și numai de 1% a serviciilor de ecosistem protejate prin directive ar cauza pierderi de 2-3 miliarde Euro/an.
- Relevanța
Conform rapoartelor realizate de statele membre, cele mai frecvente presiuni pe habitatele și speciile protejate la nivel european sunt legate de pierderea sau degradarea habitatelor cauzate de agricultură. Presiuni vin des și dinspre silvicultură, poluare, vânătoare, pescuit, dezvoltarea urbană și industriile extractive. Prevederile incluse în directive, dacă sunt corect implementate, constituie un cadru de lucru capabil de a răspunde la probleme-cheie ce afectează speciile și habitatele.
Deși directivele conferă prioritate obiectivelor de biodiversitate în procesele de luare a deciziilor, nicio dovadă nu a fost oferită în sprijinul ideii că acest lucru constrânge semnificativ dezvoltarea.
Există un consens puternic în rândul europenilor cu privire la importanța protejării naturii. O majoritate semnificativă (80%) dintre europeni consideră că declinul și posibila extincție a animalelor, plantelor, habitatelor naturale și ecosisteme reprezintă o problemă gravă în Europa. Interesul cetățenilor europeni pentru natură este și mai mult întărit de participarea fără precedent în consultarea publică realizată ca parte a procesului de evaluare a directivelor. Deși cu această ocazie au ieșit la suprafață perspective diferite în privința acestui subiect, mai mult de 520.000 de cetățeni au susținut că directivele sunt importante în conservarea naturii.
- Coerența
Dovezile sunt diferite în privința măsurii în care biodiversitatea sunt integrate în programele de finanțare UE, căci acest lucru depinde de modul în care se stabilesc prioritățile la nivel național și regional, precum și de capacitatea factorilor de interes de a absorbi fonduri.
Politica Agricolă Comună ar putea să contribuie mai mult la țintele Directivelor Natura 2000, în special dacă finanțarea pentru Pilonul 2 ar fi crescută și dacă statele membre ar orienta măsurile mai bine către priorități legate de biodiversitate.
Unii actori din mediul de business au subliniat faptul că incongruența în abordările legate de implementare ale statelor membre au dezavantajat unii operatori economici și a împiedicat crearea unui cadru și a unor condiții unitare.
Politica de coeziune, politica pentru agricultură, transport și dezvoltarea rețelelor de infrastructură de energie pot avea efecte negative în prezent.
- Valoarea adăugată
Directivele au introdus elemente inovatoare ce asigură o valoare adăugată față de scenariul în care această legislație nu ar fi existat.
Dovezile și factorii de interes arată că fără monitorizarea și presiunea aplicată de UE, implementarea Directivelor Natura 2000 putea fi mai slabă; însă este nevoie de mai mult.