A 66-a reuniune a Comitetului Permanent al Convenției privind comerțul internațional cu specii sălbatice de faună și floră pe cale de dispariție (CITES) are o miză foarte mare întrucât poate să îmbunătăţească eforturile globale privind protejarea faunei sălbatice și lupta împotriva comerțului ilegal. Programată pentru 11-15 ianuarie, la Geneva, întâlnirea Comitetului Permanent al CITES are o agendă bogată ce include aspecte legate de elefanți, rinoceri, tigri, rechini, dar și sturioni.
Comerț ilegal cu fildeș, corn de rinocer și abanos
Având în vedere datele ce confirmă că 30.000 de elefanți africani sunt braconați în fiecare an, eforturile de combatere a comerţului ilegal cu fildeş vor fi din nou subiectul principal. Comitetul va examina în special progresele înregistrate în punerea în aplicare a Planurilor Naționale de Acțiune în privința Fildeșului de către 19 țări și teritorii care au fost identificate ca având probleme din cauza rolului pe care îl au în tranzacțiile ilegale cu fildeș.
“Planurile Naţionale de Acţiune în privinţa Fildeșului sunt prioritare, în cadrul acestei întâlniri, pentru WWF, deoarece implementarea lor eficientă ar avea un impact enorm asupra braconajului și a traficului de fildeș”, a declarat Carlos Drews, WWF Director Global Species Programme și liderul delegației WWF. “Unele țări, inclusiv Thailanda, au înregistrat progrese semnificative – este însă prea devreme să spunem că vreo țară a făcut suficient; în același timp, unele state par că au făcut foarte puțin.“
WWF a înaintat o listă de recomandări către Comitetul Permanent al CITES, inclusiv solicitări adresate statelor Tanzania și Mozambic, în ce privește implementarea unor calendare clare pentru implementarea integrală a Planurilor de Acțiune, dar și pentru Nigeria, Angola și Laos, în ce privește sancționarea acestora pentru lipsa lor de conformitate.
Comitetul va discuta și despre criza braconării rinocerilor, la doar câteva zile după ce Namibia a anunțat că a pierdut 80 de rinoceri prin vânătoare ilegală, în 2015 – de la doar 25 înregistrați anul anterior. Între timp, rapoartele inițiale arată că peste 1.000 de rinoceri au fost uciși în Africa de Sud, pentru al treilea an consecutiv.
“Este timpul ca CITES să adopte aceeași abordare pentru rinoceri ca și pentru elefanți, aplicând o presiune suplimentară asupra țărilor implicate cel mai profund în comerțul ilegal”, a afirmat Colman O Criodain, analist WWF Wildlife Trade. “Vietnam și Mozambic ar trebui să cadă acum de comun acord asupra unor termene limită pentru a acționa împotriva traficului cu corn de rinocer, iar în cazul Vietnamului, pentru a reduce de asemenea și cererea (pentru astfel de produse, n.r)”.
Pe lângă elefanţi și rinoceri, Comitetul Permanent va discuta și subiecte precum: rolul corupției în traficul cu flora și fauna sălbatică, reglementarea comerțului cu exemplare crescute în captivitate, consolidarea legislației naționale referitoare la speciile protejate, comerțul cu anumite specii cum ar fi pangolinii și gheparzii, dar și comerțul ilegal cu lemn din Madagascar.
“Comerțul ilegal cu abanos, lemn de trandafir și palisandru din Madagascar este comparabil, ca valoare, cu cel cu fildeș din Africa continentală”, a spus O Criodain. “Madagascarul trebuie să ia măsuri pentru a opri acest comerț ilegal sau să se supună unei blocări a comerțului, sub normativele CITES”, a mai adăugat el.
Sturionii din Dunăre și caviarul
La întâlnire vor fi discutate și aspecte privind sturionii, România și Bulgaria fiind țările care deţin singurele populații de sturioni sălbatici reproducători din Uniunea Europeană. Deși sunt protejați de Convenția CITES din 1998, pescuitul și comerțul ilegal cu caviar și alte produse continuă să amenințe existența sturionilor sălbatici. Sturionii și produsele provenite de la aceștia trebuie să fie însoțite de documentele CITES în comerțul internațional și tot caviarul trebuie să poarte eticheta CITES. Aceasta oferă informații privind specia de la care provine caviarul, dacă este din acvacultură (prin simbolul “C”) sau capturat din sălbăticie (prin simbolul “W”), țara de origine, unde a fost ambalat și/sau procesat, precum și numărul lotului sau permisului CITES de export, respectiv numărul certificatului CITES de reexport.