„Sturionul și alte specii de pești migratori reprezintă un patrimoniu istoric, economic și natural al Dunării.”
Scopul acțiunii este salvarea și consolidarea acestei specii de sturion din Dunăre extrem de periclitată, prin metode de conservare de ultimă generație. Exemplarele eliberate în Dunăre au fost marcate, astfel încât să poată fi identificate la o viitoare recapturare în vederea studiilor de specialitate. Această metodă de marcare ajută la evaluarea ratelor de supraviețuire pentru sturionii eliberați în sălbăticie, ceea ce va oferi o perspectivă valoroasă pentru viitoare acțiuni de repopulare.
„Speciile de sturioni se confruntă în momentul de față cu un declin accentuat, ca urmare a degradării continue a habitatelor și a întreruperii rutelor de migrație cauzate de diferite construcții hidrotehnice. Tocmai de aceea, măsurile de redresare a acestor specii trebuie sa cuprindă, pe lângă acțiunile de populare a Dunării cu exemplare de sturioni și acțiuni de identificare a habitatelor afectate și a măsurilor ce se impun pentru reabilitarea acestora” – Marian TUDOR, Director General al Institutului National de Cercetare – Dezvoltare „Delta Dunării” Tulcea.
Despre nisetru și acțiunea de repopulare
Nisetrul (Acipenser gueldenstaedtii) este recunoscut ca „Sturionul de Dunăre”, și asta pentru că odinioară era cea mai întâlnită specie de sturion din Dunăre. Declinul speciei a fost cauzat în principal de construcția de baraje (Porțile de Fier I și II) care au blocat accesul sturionilor spre zonele de reproducere din zona Dunării Inferioare. Această specie de sturion poate atinge 2,35 m lungime și poate cântări peste 100 kg. Momentan, nisetrul se află pe lista roșie a speciilor critic periclitate a IUCN.
Cele 1000 de exemplare de nisteru care au fost eliberate joi la Isaccea provin dintr-o fermă piscicolă din județul Tulcea. Practic, puietul a fost crescut în bazine piscicole din ce în ce mai mari, în conformitate cu etapele de dezvoltare ale acestuia. În ultima fază, peștii trăiesc câteva luni în iazuri de creștere, umplute cu apă de râu specifică locului unde vor fi eliberați. Acest lucru este esențial în cazul speciilor migratoare, deoarece acestea trebuie să se obișnuiască cu apa în care se vor întoarce pentru reproducere.
„Povestea tinerelor exemplare de nisetru nu se termină însă cu eliberarea în sălbăticie. Ele vor fi urmărite, în caz de capturare, cu ajutorul mărcii implantate. Datele de recapturare sunt foarte importante deoarece oferă informații despre succesul efortului de repopulare, starea populației sălbatice, starea mediului natural și, nu în ultimul rând, în cazul speciilor migratoare, despre existența și funcționalitatea coridoarelor ecologice.
Fragmentarea cursurilor de apă prin structuri transversale de genul barajelor hidroelectrice sau măsurilor de prevenire a inundațiilor reprezintă o amenințare reală la adresa populațiilor de pește, dacă ele nu mai sunt în măsură să ajungă la habitate importante precum locuri de reproducere, de hrănire sau de iernare” – Cristina Munteanu, Manager proiect, WWF România.
Managementul transfrontalier și acțiunile de reconstrucție a coridoarelor de migrație, ca și popularea cu specii indigene, devin astfel esențiale în procesul de reobținere a unei populații autonome.
Evenimentul de la Isaccea a fost organizat în cadrul proiectului MEASURES, proiect co-finanțat de Uniunea Europeană (FEDR, IAP). Pentru mai multe detalii, vă invităm să vizitați pagina proiectului: www.interreg-danube.eu/measures.
Despre proiect
MEASURES (01.06.2018-31.05.2021) adună laolaltă 10 țări aflate de-a lungul Dunării (Germania, Austria, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Croația, Serbia, România și Bulgaria). Partenerii din proiect și-au unit forțele pentru conservarea speciilor de pești migratori în pericol de dispariție din bazinul Dunării. De-a lungul celor 3 ani de proiect, MEASURES va cartografia și va identifica habitate cheie pentru peștii migratori, prin dezvoltarea și testarea unei metodologii specifice, va dezvolta o strategie armonizată pentru restaurarea coridoarelor ecologice și va susține includerea acesteia în viitoarele planuri de management.
Proiectul va crea, de asemenea, o bază de date online – the ‘MEASURES Information System’ – care va facilita accesul experților, factorilor de decizie și publicului larg la informațiile relevante disponibile.