Despre Delta Dunării s-au scris mii de pagini, s-au produs kilometri de peliculă și s-au publicat zeci de albume cu fotografii. Paradis aproape pierdut, paradis imobiliar, paradis pentru păsări, oază pentru iubitorii de animale, mină de aur pentru braconieri – de-a lungul anilor, delta s-a ales cu diferite pseudonime. Anul acesta, de Ziua Internațională a Zonelor Umede am ales să amintim 10 lucruri simple despre deltă, pe care invazia actuală de informație le-a acoperit.
De ce ne interesează zonele umede?
Delta Dunării este rezultatul unei relații de 13.000 de ani dintre fluviul Dunărea și Marea Neagră. Pe de o parte fluviul transportă anual 30 de milioane de tone de sedimente, din care 1,5 milioane de tone ajung să se depună în Deltă, fiind esențiale pentru viața numeroaselor specii de aici. De cealaltă parte, Marea Neagră, prin intermediul valurilor și curenților, permite extinderea deltei sau erodează malurile.
Ca regulă generală, zonele umede sunt vitale pentru oameni, pentru că refac rezervele de apă, protejează așezările umane de excesul de apă cauzat de inundații sau furtuni, filtrează apa, sunt mediu propice pentru înmulțirea peștilor și pot contribui la dezvoltarea economiei locale, datorită numeroaselor opțiuni oferite pentru realizarea ecoturismului. Nu în ultimul rând, zonele umede sunt cea mai bună casă pentru mii de specii de tot felul.
De ce e unică Delta Dunării?
• Este singura deltă din lume declarată, încă din anul 1991, Rezervație a Biosferei, în cadrul Programului UNESCO „Omul şi Biosfera”.
• Este a treia ca mărime din Europa și pe locul 22 la nivel mondial, având o suprafață de 5800 km², adică 2,5% din suprafața României.
• În deltă întâlnim aproape toate păsările existente la noi în țară și cea mai mare colonie, protejată, de pelican comun (Pelecanus onocrotalus) din Europa, peste 2.500 perechi.
• Tot in delta gasim cea mai întinsă zonă compactă de stufăriș de pe continent (1750 km²).
• Și singurele păduri de stejar pe dune de nisip din România, pădurea Letea și pădurea Caraorman, cu liane depână la 25 de metri.
• 30 de tipuri de ecosisteme, peste 7400 de specii de plante și animale (60% din populația mondială de cormoran mic și 50% din cea de gâscă cu gât roșu).
• Pe lângă o mulțime de plante protejate, chiar pe luciul apei întâlnim două plante carnivore: otrățelul de baltă (Ulticularia Vulgaris) și aldrovada (Aldrovanda vesiculosa).
• În apele Dunării și ale Deltei întâlnim cel mai mare peşte de apă dulce din lume – morunul (Huso huso), de altfel în România și Bulgaria fiind singurele populații viabile de sturioni sălbatici din Europa. Specie contemporană cu dinozaurii, morunul poate trăi până la 100 de ani și poate depăși ca mărime un autobuz. Dar, la fel ca și ceilalți patru sturioni pe care îi mai întâlnim la noi – păstruga, viza, nisetrul și cega, toate specii protejate – acest pește este pe cale de dispariție.
• De puțin timp, din 2010, castorul și-a refăcut apariția pe canalele deltei. Simpaticul animal joacă un rol important în atenuarea efectelor inundațiilor, menținerea legăturii între canalele principale și lacuri, gârle, japșe din interior.
• Delta Dunării este cea mai mare suprafață reconstruită ecologic din Europa, 15.025 ha de teren agricol și piscicol fiind renaturate prin reconstrucție ecologică, din anii ’90 și până azi.
De peste 10 ani, WWF lucrează în Delta și în lungul Dunării. Comunitatea din Mahmudia, de pildă, va beneficia de avantajele renaturării a peste 900 ha de teren agricol neproductiv: peștele va deveni mai accesibil, efectele secetei vor fi mai mici, rezervele de apă freatică mai mari, solurile mai fertile. In cadrul inițiativei Rewilding Europe, WWF propune antreprenoriatul pentru natură ca o altă șansă de dezvoltare durabilă a comunităților.
Proiecte WWF în lungul și în Delta Dunării (în derulare):
LIFE+ Protejați Sturionii, cel mai valoros dar al Dunării!
RECO Mahmudia
Rewilding Europe – Delta Dunării
Adaptarea Deltei Dunării la schimbările climatice