În sudul României, apa a devenit o preocupare zilnică, nu doar un subiect de știri. Un sondaj realizat pe un eșantion reprezentativ de locuitori ai unor localități din Lunca Dunării arată că oamenii resimt puternic efectele secetei, dar știu că soluția există.
Un sondaj cantitativ realizat față în față, în luna februarie, pe un eșantion reprezentativ de 1.108 respondenți din 15 localități din județele Olt și Dolj, arată clar: oamenii resimt puternic efectele secetei, ale scăderii pânzei freatice și ale lipsei apei pentru irigații – iar majoritatea cred că situația se va înrăutăți.
Localitățile în care a fost realizat sondajul se află în trei zone: în apropierea fostului lac Potelu, în zona lacurilor Rast-Bistreț-Cârna și la Ciupercenii Noi, lângă amenajarea piscicolă de pe lacul Arceru.
Apa: o problemă centrală, cu efecte directe asupra traiului
Când li s-a cerut să evalueze cât de mult sunt afectați de diferite probleme, cele mai mari valori au fost legate de secetă și agricultură. Aproximativ 78% dintre oameni spun că sunt afectați în mare sau foarte mare măsură de intensificarea perioadelor de secetă, iar 73% indică lipsa apei pentru irigații ca o problemă majoră. La fel de îngrijorătoare este scăderea nivelului pânzei freatice: circa 71% declară că aceasta are un impact mare sau foarte mare asupra vieții lor.
Un indicator și mai clar este legat de apa potabilă: 57% dintre respondenți spun că se confruntă în mare sau foarte mare măsură cu riscul de a rămâne fără apă potabilă în gospodărie. În teren, cercetătorii notează inclusiv realități precum fântâni secate și avertismente de tip „apa nu este bună de băut”, semn al vulnerabilității deja existente.
În acest context diferențele dintre zone sunt relevante: riscul perceput de a rămâne fără apă potabilă este mai ridicat în proximitatea fostului lac Potelu (61%), urmat de Rast-Bistreț (57%), apoi Arceru (48%).
Două întrebări-cheie: „Va fi mai rău?” și „Ajută renaturarea?”
„Credeți că situația apei în zonă se va îmbunătăți sau înrăutăți în viitor?” a fost una dintre întrebările esențiale pentru măsurarea percepției oamenilor asupra pericolului.
Răspunsurile arată un pesimism dominant: 52,5% cred că situația apei se va înrăutăți, în timp ce doar aproximativ 18,8% cred că se va îmbunătăți (restul consideră că va rămâne la fel sau nu știu). Acest rezultat sugerează nu doar îngrijorare, ci și o conștientizare a trendurilor recente (secetă, resurse în scădere, pânză freatică mai jos).
Întrebarea cel mai clar legată de posibilele soluții a fost: „În ce măsură apreciați că problemele legate de apă s-ar putea ameliora dacă s-ar realiza lucrări de reconectare la Dunăre a unor zone agricole din luncă?”
Grafic: În ce măsură apreciați că problemele legate de apă s-ar putea ameliora dacă s-ar realiza lucrări de reconectare la Dunăre a unor zone agricole din luncă?
Și aici a apărut una dintre cele mai puternice concluzii ale studiului: aproape 8 din 10 respondenți consideră, în mare sau foarte mare măsură, că renaturarea sau reconectarea fostelor bălți la regimul natural al fluviului ar putea ameliora problemele de apă. Cu alte cuvinte, pentru comunități, refacerea luncii este percepută în primul rând ca soluție la criza apei – nu ca un demers abstract de mediu.
Sprijin public mare, dar informare formală mică
Deși atitudinile sunt favorabile, nivelul de informare despre proiecte concrete rămâne scăzut. Doar 24% au auzit despre reconectare în zona Rast-Bistreț, 19% în zona Potelu și 11% în zona Arceru. Totuși, subiectul circulă informal: 37% au discutat despre astfel de idei cu prieteni/consăteni, 28% cu familia și 18% cu primarul/consilieri/reprezentanți ai primăriei.
Când întrebarea devine una de susținere, cifrele sunt și mai clare. În proximitatea fiecărei zone, acordul pentru proiecte de reconstrucției urcă la 83% (Potelu), 89% (Rast-Bistreț) și 91% (Arceru). În scenariul unui referendum care să aibă loc „săptămâna viitoare”, 80% spun că ar participa sigur, iar intenția de vot „DA” rămâne în jur de 80% (cu doar 9% „NU” și 10-15% nehotărâți).
Beneficii (percepute) și temeri care trebuie adresate
Percepția beneficiilor este aproape de consens: 88% spun că refacerea fostelor bălți este o idee bună și 87% cred că aduce beneficii comunității. Impactul estimat este predominant pozitiv pentru pescuit (90%), protecția mediului (86%) și reducerea efectelor secetei (85%). În schimb, beneficiile care ar fi resimțite la scară mai largă și sunt mai greu de înțeles sunt mai puțin asumate: doar 67% consideră în mare/foarte mare măsură că proiectul ajută la protecția la inundații.
Temerile cele mai frecvente țin de pierderea terenurilor agricole fertile, de costuri și de neîncrederea că beneficiile vor reveni local (inclusiv suspiciuni de „privatizare”). Un sfert dintre respondenți declară că dețin terenuri în zonă, iar dintre proprietari, deschiderea spre schimbare există: 55% „sigur da” și 17% „probabil da” pentru schimbarea utilizării unei părți din teren dacă asta ar reface resursele de apă.
O „fereastră de oportunitate” este deschisă
Studiul arată simultan urgență și oportunitate: comunitățile sunt deja afectate de criza apei și văd reconectarea luncii ca o soluție, dar au nevoie de informații clare, garanții și au nevoie să participe în mod real la luarea deciziilor.
O cooperare între decidenți, instituțiile cu mandat tehnic, societatea civilă și instituțiile locale – transparentă, bine comunicată și eficientă – ar putea transforma sprijinul existent din partea comunităților în proiecte de renaturare.
Notă: Chestionarul sociologic a fost aplicat unui eșantion reprezentativ pentru 15 unități administrativ-teritoriale din județele Olt și Dolj. Datele au fost colectate în perioada 11-17 februarie și 23-25 februarie. Eșantionul a fost unul probabilist, chestionarul fiind aplicat față în față unui număr de 1108 de respondenți. Marja de eroare a eșantionului este de ± 2,9%, la un nivel de încredere de 95%. Puteți consulta rezultatele complete ale sondajului, aici.