De la frig la căldură: Povestea celor 20 de gospodării din Lăpuș care învață ce înseamnă eficiența energetică

Cum am ales gospodăriile?

Pe ulițele din Lăpuș, acolo unde fumul iernilor grele se ridică din hornuri negre, se scrie o poveste despre schimbare. Nu e o poveste despre tehnologii sofisticate, ci despre oameni. Despre acei locuitori pentru care căldura nu a fost niciodată o certitudine, ci o grijă constantă. 

În cadrul proiectului EUKI BioJust, WWF Romania a selectat 20 de gospodării vulnerabile din Lăpuș  pentru a deveni exemple vii de tranziție energetică echitabilă. Obiectivul? Nu doar reducerea consumului de energie și creșterea confortului termic, ci și demonstrarea faptului că sărăcia energetică poate fi atenuată pas cu pas, prin soluții simple, adaptate și umane. 

Selecția nu s-a făcut la întâmplare. Echipa proiectului, împreună cu Primăria Lăpuș, a analizat situația a zeci de familii din localitate. Criteriile au fost clare,  legate de vulnerabilitățile sociale: 

  • gospodării cu persoane vârstnice sau cu probleme de sănătate, 
  • mame singure care își cresc copiii fără sprijin, 
  • familii fără venituri stabile sau care trăiesc doar din ajutoare sociale, 
  • case izolate și deteriorate, unde iarna pătrunde ușor, iar căldura se risipește repede. 

Fiecare poveste a contat. În spatele fiecărui număr de casă din tabelul de selecție s-a aflat o realitate – un om care aprinde focul cu grijă, pentru ca lemnul să ajungă până la primăvară. 

După această etapă, cele 20 de gospodării au beneficiat  de  evaluări energetice individuale, realizate de specialiști, care au elaborat certificate de performanță energetică și recomandări personalizate. 

Ce s-a schimbat concret?

În Lăpuș, transformarea nu s-a măsurat doar în kilowați economisiți, ci în liniște și mai mult confort. 
Fiecare casă a beneficiat de intervenții adaptate la nevoile gospodăriei și posibilitățile tehnice si de buget.  

Printre măsurile implementate: 

  • Izolarea planșeului spre pod, pentru a reduce pierderile de căldură (unde structura casei a permis). 
  • Înlocuirea tâmplăriei – ferestre și uși termoizolante, montate în 17 dintre cele 20 de locuințe, acolo unde curenții de aer făceau ca energia termică produsă de sobă să se piardă în zadar. 
  • Schimbarea sobei și instalarea unui recuperator de căldură pentru o gospodărie unde soba veche devenise un risc mai degrabă decât o soluție. 
  • Instalarea unui panou solar pentru producerea apei calde menajere, testând astfel o primă formă de energie regenerabilă curată adaptată mediului rural. 

Fiecare intervenție a fost gândită cu grijă, astfel încât să se obțină maximum de impact cu resurse limitate. Bugetul proiectului a fost o provocare, dar soluțiile tehnice au fost adaptate la realitățile din teren. 

Provocările din spatele proiectului

În multe cazuri, starea precară a locuințelor a îngreunat intervențiile. Casele bătrânești, construite din lemn sau chirpici, necesitau soluții complexe. „Nu putem vorbi despre standarde europene într-un sat unde casa e încălzită de o sobă de 40 de ani”, spune unul dintre experții implicați. 

S-a lucrat cu ceea ce era disponibil, cu soluții mici, dar importante.  

Un pas spre tranziția energetică justă

Proiectul EUKI BioJust, finanțat prin European ClimatInitiative (EUKI), face parte dintr-un efort mai amplu al WWF de a aduce echitate în tranziția verde. Pentru că tranziția nu trebuie să lase pe nimeni în urmă  nici măcar pe cei care încă se încălzesc cu lemn umed într-un sat de munte. 

De la exterior la interior

Dacă privești din afară, vezi o casă cu geamuri noi  și o sobă ce lasă în urmă căldură, nu doar fum. Dar, din interior, schimbarea e mai profundă. E liniștea unei bătrâne care nu mai stă cu teama sobei deteriorate. E bucuria unui copil care își poate face temele mai puțin preocupat că mama se îngrijorează de plata facturilor.  

Așa se măsoară, de fapt, eficiența energetică: nu doar în cifre, ci în demnitatea redobândită a celor care, pentru prima dată, pot spune că trăiesc într-o casă mai caldă și nu mai sunt singuri în lupta cu sărăcia energetică. 

Notă:

Aceste materiale sunt realizate în cadrul proiectulului EUKI BioJust („Tranziție echitabilă pentru gospodăriile dependente de combustibil solid”) este o inițiativă derulată de WWF-România în parteneriat cu organizații din Bulgaria și Ungaria, având ca scop sprijinirea gospodăriilor vulnerabile în tranziția către sisteme de încălzire mai curate și eficiente. Finanțat prin Inițiativa Europeană pentru Climă (EUKI) a Ministerului Federal German pentru Afaceri Economice și Acțiuni Climatice (BMWK), proiectul se concentrează pe reducerea sărăciei energetice și promovarea utilizării sustenabile a biomasei solide în România, Bulgaria și Ungaria. Activitățile includ dezvoltarea de politici publice, proiecte pilot în comunități rurale și diseminarea bunelor practici pentru a asigura o tranziție energetică justă și echitabilă.

Pentru mai multe informații contactați:

Raluca Șerbănică, Project Manager Climă și Energie, WWF-România, +40 745395155, [email protected]

Raluca Dan (WWF-România), Project Manager EUKI BioJust, +40 730 098 718, [email protected]

Află mai multe despre activitatea noastră

Facem parte din mișcarea mondială pentru un viitor cu emisii reduse și rezilient la schimbările climatice. Acest viitor presupune stabilizarea nivelurilor gazelor cu efect de seră din atmosferă și luarea de măsuri proactive pentru a ajuta atât oamenii, cât și natura să se adapteze la consecințele crizei climatice. Scopul primordial pe termen lung al activității noastre privind Clima și Energie este de a asigura utilizarea pe scară largă și cât mai eficientă a surselor de energie adecvate și curate, în beneficiul naturii și al comunităților locale.

Scroll to Top

Abonează-te la Newsletter

Abonează-te la Newsletter

Abonează-te la newsletterul WWF România și rămâi la curent cu toate noutățile noastre.

Câmpurile marcate cu steluță (*) sunt obligatorii.

This field is hidden when viewing the form
DD dot MM dot YYYY