Despre cercetarea lemnului mort și importanța lui în natură
interviu cu Bogdan Călăraș, expert tehnic din partea WWF-România și Ivanna Vasylyshyn, expert din partea UkrRIMF, în cadrul proiectului RESFOR
Bogdan Călăraș, expertul tehnic al WWF-România în acest proiect. El se asigură de faptul că sunt respectate normele silvice în cadrul studiilor și recomandărilor făcute în cadrul acestui proiect. Cu o experiență de 13 ani în domeniul silvic, aduce o plus valoare întregului proiect.
Ivanna este asistent universitar la Institutul de Silvicultură Montană, fascinată de natură și mai ales de munți. Ea împărtășește principiile dezvoltării durabile, zero deșeuri și stilul de viață eco.
Cu ei continuăm seria interviurilor din cadrul proiectului. Bogdan și Ivanna ne vor povesti despre ce înseamnă munca de cercetare din cadrul proiectului
1.Spune-ne câteva cuvinte despre tine.
Bogdan: Sunt Bogdan Calaras, inginer silvic de 13 ani și expert forestier în cadrul WWF-România de aproape 3 ani. Lucrez în cadrul proiectului RESFOR ca și expert tehnic.
Ivanna: După ce am absolvit programul de master în silvicultură, soarta m-a adus la Ivano-Frankivsk, unde mi-am început cariera de cercetător la UkrRIMF.
2. Cât de importantă este natura, și mai ales pădurea, pentru tine?
Bogdan: Pădurea, făcând parte din natură, are o importanță deosebită atât în activitatea profesională, dar mai ales în viața de zi cu zi. Pot să spun că mă simt foarte bine știind că pot contribui prin munca mea la dezvoltarea durabilă a pădurii, îmbunătățirea și protejarea ei și a naturii.
Ivanna: Întotdeauna mi-a plăcut să petrec timp în aer liber. La început, a fost vorba de jocuri, apoi de drumeții, iar acum învăț despre natură prin alergare. Cunoașterea mea cu pădurea a început în copilărie – tatăl meu a fost pădurar și am trăit în mijlocul pădurii aproape toată copilăria mea. Pentru mine, pădurea este un loc în care îmi pot reîncărca gândurile și îmi pot aduna forțele pentru noi începuturi.
3.De ce ai ales să lucrezi pentru WWF-România?
Bogdan: Am vrut să văd și dintr-o alta perspectivă conservarea biodiversității. Am considerat că e o bună oportunitate de a progresa profesional să fiu parte a unui ONG care promovează conservarea biodiversității în deplină armonie cu latura socio-economică și culturală a societății.
4. Ce te-a atras la natură și de ce crezi că este important să o protejăm?
Ivanna: Astăzi, mai mult ca oricând, conservarea vieții pe Pământ necesită din partea noastră un simț al responsabilității comune. Trăim cu toții pe aceeași planetă și ne facem rău în primul rând nouă înșine și urmașilor noștri atunci când o poluăm. Misiunea responsabilă a fiecărui cetățean este de a avea grijă de lumea din jurul său. Depinde de noi să ne determinăm viitorul, ce vom mânca, ce apă vom bea, ce vom respira, ce ne va înconjura.
5. De ce este important lemnul mort? Cu ce ajută demolarea miturilor despre el și schimbarea practicilor legate de lemn mort?
Bogdan: Desi este un concept nou, lemnul mort are o foarte mare importantă în conservarea biodiversitatii, și anume: oferă habitat de hrănire, reproducere sau refugiu pentru diverse specii. Pe lângă aceastea lemnul mort oferă funcții ecologice importante cum ar fi stocarea carbonului, îmbunătățirea regimului apei și oferă condiții propice pentru regenerare. Toate aceste beneficii pe care le aduce lemnul mort, contrabalansează puternic cu dezavantajele lui, care se pare că nu prea sunt. Mai mult decat atat putem considera că lemnul mort poate fi ca un vaccin al pădurii.
Ivanna: Lemnul mort este extrem de important pentru viața ecosistemelor forestiere naturale, iar dispariția lui poate schimba radical compoziția organismelor vii care trăiesc în aceste ecosisteme, poate duce la dispariția multora dintre ele și poate perturba procesele naturale de reîmpădurire. Lemnul mort este necesar pentru acele specii de organisme vii care trăiesc în el sau pentru care servește drept teren de reproducere. Lemnul copacilor morți este un habitat pentru multe specii de ciuperci, insecte și alte organisme vii. În pădurile cu o cantitate mică de lemn mort, multe dintre aceste specii au devenit astăzi foarte rare. De asemenea, în multe tipuri de păduri, lemnul mort este principalul substrat pentru restaurare – lemnul arborilor morți este aproape singurul substrat adecvat pentru restaurarea
6.Care a fost cea mai mare provocare întâmpinată în activitățile legate de acest proiect?
Bogdan: Cred că în contextul actual, cea mai mare provocare a fost criza sanitară care ne-a determinat să regândim toate activitățile, să le trecem în online. A fost destul de dificil la început, pentru că totul a trebuit adaptat din mers, dar pe parcurs ne-am obișnuit și noi și participanții. Acum pot să spun că putem da sfaturi celor care sunt la început și vor să ne urmeze exemplul.
7.Care a fost cea mai mare provocare cu care v-ați confruntat în activitățile de cercetare pe teren?
Ivanna: Planificarea corespunzătoare a activităților de teren a fost cea mai mare provocare pentru mine. Cu aceasta, am pierdut un pic, iar unele date au fost măsurate iarna la temperaturi sub zero grade
8.Ai vreo poveste hazlie sau interesantă din ieșirile în teren?
Bogdan: În cadrul acestui proiect, am fost mai puțin pe teren alături de colegii de la USV. Întamplare hazlie nu-mi vine în minte acum, dar pot să spun că atmosfera a fost una cât se poate de destinsă și pozitivă, cu toate că de la seriozitate și profesionalism nu s-a făcut rabat, așa că atmosfera de lucru a fost una deosebit de plăcută.
Ivanna: O excursie în pădure este o mini-aventură. De fiecare dată se întâmplă ceva: neașteptat – se apropie un nor de ploaie și te udă până la piele; periculos, cum ar fi întâlnirea cu animale sălbatice; neplăcut – mâncarea este uitată în mașină și trebuie să mănânci din darurile naturii sau te înțeapă țânțarii peste tot. Dar toate acestea nu descurajează dorința de a reveni.
8.Care este noutatea acestui proiect? Care crezi că vor fi concluziile la finalul proiectului?
Bogdan: Conceptul de “lemn mort” este el în sine ceva nou. Structura proiectului este de asemenea o noutate și pot să dau câteva exemple: constituirea rețelei de cercetători și experți, care va colabora și după finalizarea proiectului, metodologia de lucru în teren, așa numitul protocol de teren, care iarăși este ceva nou și bineînțeles elaborarea ghidului. Concluziile vor fi de bun augur pentru a continua dezvoltarea pe mai departe a acestui concept. În primul rand ghidul va ajuta la o mai bună gestionare a lemnului mort, ajutând practicienii să gestioneze pădurea în așa fel încât să se obțină cât mai mult din beneficiile acestuia. Tot ca și concluzii vor fi îmbunătățirile sau adăugirile ce sunt necesare pe partea de legislație.
Ivanna: S-a realizat o cercetare privind inventarierea lemnului mort din pădurile din România și Ucraina. În timpul proiectului, a fost creată o rețea transfrontalieră de cercetători și experți, care va continua cooperarea științifică și după finalizarea proiectului. De asemenea, vor fi elaborate orientări comune privind rolul lemnului mort și soluții inovatoare de gestionare a celor mai bune practici.
9.Cum crezi că putem contribui cu toții la protejarea naturii, și în special a pădurii?
Bogdan: În primul rând prin a înțelege ce e bine și ce e rău să faci pentru natură. Natura trebuie înțeleasă înainte de toate și pentru a o înțelege e nevoie să fie respectată. În altă ordine de idei, trebuie să avem încredere în specialiști, ca în orice alt domeniu, să-i consultăm dacă ceva nu ni se pare în regulă, să-i sprijinim, să-i criticăm constructiv dacă e nevoie. Cred că dialogul și transparența cu cei implicați, mai mult sau mai puțin, sunt cheile protejării naturii.
Ivanna: Cred că cheia conservării naturii și a pădurilor este utilizarea responsabilă a resurselor. Producția de gunoi ar trebui, de asemenea, să fie redusă la minimum, iar dacă acest lucru nu este posibil, să încercăm să îl sortăm și să îl reciclăm.
Finanțat de către Comunitatea Europeană prin Instrumentul European de Vecinătate, Programul Operațional Comun România-Ucraina 2014-2020, proiectul are o durată de 18 luni, (ianuarie 2020 – iunie 2021). Obiectivele specifice, activitățile și rezultatele așteptate ale proiectului sunt legate de zona țintă a proiectului din România (județele Maramureș și Suceava) și Ucraina (regiunile Ivano Frankivsk și Zakarpattia).
Valoarea proiectului este de 324942,5 euro (1562973,425 lei), din care contribuția Uniunii Europene este de 292448,25 euro (1406676.08 lei). Codul EMS-ENI: 2soft/1.2/13.
Pentru mai multe informații putem fi contactați:
Monia Martini – Manager Proiect, [email protected], +4 07 3063 8481
Miradona Krizbai – Specialist comunicare WWF-România, [email protected], +40 736 630 705
Aceast material a fost creat și menținut cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a beneficiarului și nu reflectă neapărat opiniile Uniunii Europene.
