Omul este parte a naturii și a mediului ce-l înconjoară. Zi de zi, fiecare experiență de la mâncarea pe care o consumăm la produsele pe care le folosim în igiena sau confortul nostru, ne demonstrează că suntem dependenți de bunurile pe care natura ni le oferă.
Ne inspirăm din bogăția de mirosuri, culori sau texturi ale elementelor care ne înconjoară; cum putem observa această legătură altfel decât prin intermediul oamenilor care de sute de ani au prețuit și îngrijit una dintre cele mai valoroase bogății pe care Dumnezeu le-a oferit-o: natura. Conservarea naturii este dependentă de oamenii care își doresc să păstreze nealterate lucrurile pe care le știu de-o viață, pe care le-au învățat din tată în fiu și din mamă în fiică, fie că vorbim despre modul în care este sănătos să lucreze pământul și să facă o agricultură prietenoasă atât cu natura, cât și cu cei care consumă într-un final produsele, fie că vorbim despre modul în care femeile au reușit să facă nemuritoare plantele și animalele din jurul gospodăriei prin ilustrarea lor pe pânză.
Luna noiembrie este luna în care iarna începe să își facă simțită prezența, iar femeile din Colinele Transilvaniei, fie ele mai tinere sau în etate, încep șezătorile. Acestea reprezintă momente numai bune de a-și împărtăși amintiri, experiențe, de a mai afla ce se mai întâmplă în lumea lor mai apropiată sau îndepărtată, de a-și oferi ajutorul și de a învăța lucruri noi. Pornind de la șezătorile tradiționale, femeile din satul Mălâncrav, județul Sibiu, în ultimii ani au dezvoltat un întreg mod de a-și câștiga existența cu ajutorul acestor întâlniri în care femeile cos. Datorită bogăției patrimoniului cultural și natural al zonei, și a promovării din ultimii ani, femeile nu mai contenesc să onoreze toate vizitele turiștilor români, dar, mai ales, străini care își doresc doar să le vadă împreună cum cos și cum trăiesc atât de frumos în armonie cu zona Transilvaniei. Modelul femeilor din Mălâncrav este de dorit în toate părțile țării, deoarece de tradiții și bogății naturale nu ducem lipsă, însă care este secretul reușitei lor?
De-a lungul timpului, femeile au învățat că pentru a ajunge să își câștige existența trăind așa cum au văzut la bunici și străbunici, este nevoie să își dorească să facă asta împreună. Asocierea și colaborarea, dorința de a atrage cât mai multe femei în jurul lor, le-a făcut să reușească și să ne demonstreze tuturor că se poate. Astfel le-au inspirat acum două săptămâni în cadrul unei șezători, pe o parte din femeile ce cos în satul Cincșor, județul Brașov. Comunitatea femeilor din Cincșor, având-o pe Simona Ciuban reprezentată este la început de drum și reprezintă unul dintre modelele de afaceri dezvoltate în Colinele Transilvaniei și susținute de WWF-România.
Timp de câteva ore femeile din cele două comunități au stat împreună, au făcut schimb de experiență în ale cusutului, s-au bucurat cu povești și învățăminte, au spulberat mituri și frici ale eșecului. La finalul zilei Simona a plecat mai mult decât încrezătoare că pentru a reuși alături de femeile din zona Cincșor este nevoie de unitate, perseverență și nu mai mult decât de o gospodărie frumoasă cu un scaun în curte unde să stea să coasă. Dar, mai presus de toate, cu certitudinea că fără comoara naturală și culturală pe care stau și de care au avut grijă strămoșii lor ani la rând, ceea ce ei câștigă astăzi nu ar fi avut aceeași valoare.
Dacă ești în trecere sau îți propui o vacanță în Colinele Transilvaniei, nu ezita să le cauți pe femeile din Mălâncrav, întrebând doar de doamna Nuța, și pe femeile din Cincșor cu ajutorul Simonei. Cu siguranță vei avea parte de o experiență memorabilă și te vei îndrăgosti de iile, setul întreg de produse cusute chiar de mâinile lor, asta să nu mai pomenim de poveștile și starea de bine ce mocnește în jurul lor. Iar dacă tot ajungi în zonă, nu rata Centrul de informare din Cincșor, proaspăt inaugurat în cadrul Bisericii fortificate din localitate și dotat cu o platformă digitală interactivă care vine în sprijinul vizitatorilor de pe toată întinderea destinației ecoturistice Colinele Transilvaniei.