IDES
Îmbunătătirea calitătii apei Dunării și afluentilor săi printr-un management integrat al zonelor inundabile bazat pe Servicii Ecosistemice
Cum contribuie zonele inundabile situate de-a lungul Dunării la îmbunătățirea calității apei și cum pot fi considerate diversele interese în gestionarea lor dincolo de granițele naționale? La aceste intrebari incearca sa raspunda un consorțiu format din peste 20 de instituții din zece țări situate în bazinul Dunării (Germania, Austria, România, Ungaria, Slovenia, Slovacia, Bulgaria, Serbia, Croația și Moldova) sub conducerea Universității Catolice din Eichstaett-Ingolstadt, Germania.
Proiectul finanțat de Uniunea Europeană prin Programul DTP (Danube Transnational Programme) vizează îmbunătățirea calității apei Dunării și afluenților săi printr-un management integrat al zonelor inundabile bazat pe servicii ecosistemice.
Zonele inundabile au multe utilizări și îndeplinesc numeroase funcţii
Râurile și zonele inundabile adiacente îndeplinesc numeroase funcţii: servesc drept căi de transport, zone de agrement, oferă protecție împotriva inundațiilor, sunt rezervoare de apă potabilă și habitate pentru plante și animale. Toate aceste tipuri diferite de utilizare sunt planificate și reglementate individual de către diferite autorități tehnice la diferite niveluri administrative – acest lucru făcând dificilă menținerea unei imagini de ansamblu sau coordonarea integrată a măsurilor de gestionare.
„Scopul proiectului IDES este, prin urmare, adoptarea unei perspective integrate care să ia în considerare pentru prima dată acest aspect important. Cercetătorii implicați se concentrează pe cinci zone pilot din Austria, România, Serbia, Slovenia și Ungaria. În aceste zone, căutăm să dezvoltăm un concept integrat pentru gestionarea zonelor inundabile, în strânsă colaborare cu factorii de decizie, care va face ca serviciile ecosistemice furnizate de zonele umede să fie cunoscute şi înţelese de către toate părţile interesate ca bază pentru gestionarea viitoare a acestor zone.” -spune dr. Barbara Stammel, coordonatorul proiectului.
Background
De la izvor si până la vărsarea în Marea Neagră, Dunărea străbate o distanță de peste 2.800 de kilometri, de-a lungul a zece țări, având afluenți din 20 de țări diferite. Atât flora și fauna, cât și cei peste 80 de milioane de oameni ce trăiesc în bazinul hidrografic al fluviului sunt dependente de calitatea bună a apei.
„Fluxul de nutritienţi în apă nu se oprește la granițele naționale. De aceea, în acest proiect, preocuparea noastră este să stabilim împreună strategii pentru gestionarea integrată a calității apei. Zonele inundabile de-a lungul Dunării joacă un rol cheie în acest sens, deoarece acestea sunt capabile să rețină nutrienţii” explică prof. dr. Bernd Cyffka, șeful Institutului de cercetare a Zonelor Umede de la Universitatea Catolică din Eichstaett-Ingolstadt.
JURNAL DE PROIECT
Raport WWF: Criza apei amenință 60% din PIB-ul global anual, adică 58 de trilioane de dolari
Degradarea râurilor, lacurilor și zonelor umede amenință valoarea lor economică și rolul esențial pe care îl au în asigurarea sănătății planetei. Lansat astăzi, 16 octombrie 2023, de Ziua Mondială a Hranei*, raportul “The High Cost of Cheap Water” oferă prima estimare realizată vreodată a valorii economice a apei și a ecosistemelor de apă dulce: 58 de trilioane de dolari americani, echivalentul a 60% din PIB-ul global, raportat la anul 2021.
Pe uscat: deficitul de apă din Europa poate fi combătut doar printr-o adaptare mai eficientă la schimbările climatice
Raportul „Apă pentru natură, apă pentru viață” (.pdf, en) În lipsa adoptării de soluții bazate pe natură, statele Uniunii Europene riscă înmulțirea dezastrelor climatice. Bruxelles, București, 15 septembrie 2023 Conform unui nou raport al WWF (Fondul Mondial pentru Natură), oamenii și natura din Europa suferă din ce în ce mai
România cere modificarea PNRR. Guvernul României renunță la bani europeni fără consultarea societății civile cu privire la investițiile eliminate
În urma unui proces complet lipsit de transparență, Guvernul României a înaintat către Comisia Europeană o cerere de modificare a PNRR care, în fapt, înseamnă renunțarea la sume importante destinate protecției mediului și nu numai. În sectorul energetic (Capitolul RePower EU), cererea de modificare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) înaintată de Guvern către Comisia Europeană are și părți pozitive – elimină investițiile controversate în sectorul hidroenergetic, orientându-se către noi reforme și investiții energetice mai sustenabile și mai accesibile oamenilor.