IDES
Îmbunătătirea calitătii apei Dunării și afluentilor săi printr-un management integrat al zonelor inundabile bazat pe Servicii Ecosistemice
Cum contribuie zonele inundabile situate de-a lungul Dunării la îmbunătățirea calității apei și cum pot fi considerate diversele interese în gestionarea lor dincolo de granițele naționale? La aceste intrebari incearca sa raspunda un consorțiu format din peste 20 de instituții din zece țări situate în bazinul Dunării (Germania, Austria, România, Ungaria, Slovenia, Slovacia, Bulgaria, Serbia, Croația și Moldova) sub conducerea Universității Catolice din Eichstaett-Ingolstadt, Germania.
Proiectul finanțat de Uniunea Europeană prin Programul DTP (Danube Transnational Programme) vizează îmbunătățirea calității apei Dunării și afluenților săi printr-un management integrat al zonelor inundabile bazat pe servicii ecosistemice.
Zonele inundabile au multe utilizări și îndeplinesc numeroase funcţii
Râurile și zonele inundabile adiacente îndeplinesc numeroase funcţii: servesc drept căi de transport, zone de agrement, oferă protecție împotriva inundațiilor, sunt rezervoare de apă potabilă și habitate pentru plante și animale. Toate aceste tipuri diferite de utilizare sunt planificate și reglementate individual de către diferite autorități tehnice la diferite niveluri administrative – acest lucru făcând dificilă menținerea unei imagini de ansamblu sau coordonarea integrată a măsurilor de gestionare.
„Scopul proiectului IDES este, prin urmare, adoptarea unei perspective integrate care să ia în considerare pentru prima dată acest aspect important. Cercetătorii implicați se concentrează pe cinci zone pilot din Austria, România, Serbia, Slovenia și Ungaria. În aceste zone, căutăm să dezvoltăm un concept integrat pentru gestionarea zonelor inundabile, în strânsă colaborare cu factorii de decizie, care va face ca serviciile ecosistemice furnizate de zonele umede să fie cunoscute şi înţelese de către toate părţile interesate ca bază pentru gestionarea viitoare a acestor zone.” -spune dr. Barbara Stammel, coordonatorul proiectului.
Background
De la izvor si până la vărsarea în Marea Neagră, Dunărea străbate o distanță de peste 2.800 de kilometri, de-a lungul a zece țări, având afluenți din 20 de țări diferite. Atât flora și fauna, cât și cei peste 80 de milioane de oameni ce trăiesc în bazinul hidrografic al fluviului sunt dependente de calitatea bună a apei.
„Fluxul de nutritienţi în apă nu se oprește la granițele naționale. De aceea, în acest proiect, preocuparea noastră este să stabilim împreună strategii pentru gestionarea integrată a calității apei. Zonele inundabile de-a lungul Dunării joacă un rol cheie în acest sens, deoarece acestea sunt capabile să rețină nutrienţii” explică prof. dr. Bernd Cyffka, șeful Institutului de cercetare a Zonelor Umede de la Universitatea Catolică din Eichstaett-Ingolstadt.



JURNAL DE PROIECT

WWF solicită un dialog transfrontalier privind transportul maritim în fragila Deltă a Dunării
Viena, 21 februarie 2023. Ca răspuns la informațiile apărute în mass-media cu privire la operațiunile substanțiale de dragare în Delta Dunării din Ucraina, WWF-Europa Centrală și de Est solicită autorităților române și ucrainene să se angajeze într-un dialog transfrontalier implicând toți factorii interesați, pentru a clarifica situația actuală și pentru

România – pe harta țărilor care eliberează râurile de obstacole
WWF-România se implică în mișcarea cunoscută la nivel mondial sub numele de dam removal – înlăturarea obstacolelor de pe râuri. (foto: obstacol pe râul Tișovița) Proiectele de reconstrucție ecologică desfășurate de WWF-România de-a lungul anilor atestă preocuparea noastră pentru asigurarea conectivității laterale a râurilor (reconectarea acestora cu zonele umede și luncile

Legea care ar fi permis construcția de microhidrocentrale în arii protejate e neconstituțională
Curtea Constituțională salvează pentru moment ariile protejate prin decizia de neconstituționalitate la legea 117/2022 (de modificare a OUG 57/2007), privind continuarea proiectelor hidroenergetice în arii naturale protejate. Organizațiile care apără mediul reacționează față de această decizie. Mai multe organizații de mediu au semnalat acest lucru încă de la debutul procesului